Opinia a fost exprimată de către vicedirectorul Centrului Național Anticorupție, Cristina Țărnă, în cadrul unei conferințe organizate cu ocazia aniversării a XV-a a creării Inițiativei Regionale Anticorupție care are scopul de eradica fenomenul corupției în Europa de Sud-Est.

O serie de reforme în domeniul combaterii corupției au fost inițiate în ultimii ani în Republica Moldova, dar efectele acestora se lasă așteptate, a subliniat directorul adjunct al CNA, Cristina Țărnă. Totodată, atunci când unele măsuri s-au dovedit efective împotriva actelor de corupție, s-a intervenit de la nivel politic, astfel încât reformele nu doar că au bătut pasul pe loc, dar uneori au și dat înapoi, a declarat Cristina Țărnă.

„După 15 ani de reforme anticorupție, nu suntem siguri că putem vorbi despre progres. Au mers lucrurile înainte sau înapoi? Politicienii sunt cei care influențează reformele anti-corupție, ei creează legi și instituții. Tot ei intervin atunci când măsurile anticorupție încep să ”muște”. Promovare unei legi anticorupție durează mai mult decât se așteaptă și, de obicei, mai mult decât luarea unei decizii care anulează o lege care funcționează efectiv împotriva corupției”, a declarat Cristina Țărnă.

Șeful Oficiului Național de Prevenire a Criminalității din România, Cornel Virgiliu Călinescu, unul dintre participanții la conferință, a subliniat în acest context importanța voinței politice de a face schimbări efective pentru ca instituțiile anticorupție să funcționeze.

„Știu că faceți paralela cu România. Noi nu ne mai punem întrebarea dacă sau nu începem un dosar, nu ne mai punem întrebarea dacă acel dosar este bun și se finalizează cu o condamnare. Toate aceste infracțiuni de corupție și crimă organizată se fac cu și pentru bani, iar statul trebuie să aibă inteligența necesară de a recupera acești bani. S-a inventat și apa caldă, și bicicleta. E important să vă decideți că e cazul să le folosiți”, a constatat Cornel Virgiliu Călinescu.

În opinia expertului anticorupție din Georgia, Londa Esadze, pe lângă sancționare, este foarte importantă prevenirea actelor de corupție.

„Prevenirea corupției este un proces de lungă durată, dar cred că este o investiție cu efect pe termen lung. Totuși, nu e posibil un real succes numai prin prevenirea actelor de corupție, avem nevoie de sancțiuni dure și reforme reale în domeniul justiției”, a declarat Londa Esadze.

Inițiativa Regională Anticorupție a fost adoptată în februarie 2000 la Sarajevo având scopul redresării corupției – una dintre cele mai dificile probleme în dezvoltarea țărilor Europei de Sud-Est.  În prezent, Inițiativa include nouă state membre din regiune: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Moldova și România, plus un observator – Misiunea ONU în Kosovo.