Potrivit secretarului de stat, reforma propune simplificarea modului de înregistrare a statutului de șomer, prin crearea unui model simplu și rapid, iar cei care nu au un loc de muncă să poată să se înregistreze online, de oriunde și oricând. Acum, majoritatea beneficiarilor petrec circa o oră cu specialistul ANOFM pentru a fi înregistrați.

De asemenea, autoritățile își propun să ajusteze cadrul legal ca să revizuiască drepturile și obligațiile șomerilor și să asigurare conexiunea inter-sistemică de date între serviciul informațional al ANOFM și alte instituții relevante, cum ar fi FISC, Ministerul Educației etc. Va fi lansată o procedură îmbunătățită de profilare a șomerilor, iar specialiști ANOFM se vor putea deplasa în localități ca să înregistreze mai multe persoane interesate de un loc de muncă.

Prin reforma ANOFM se propune digitalizarea tuturor serviciilor și măsurilor active. De exemplu, acum, atât șomerii, cât și angajatorii, trebuie să se deplaseze fizic pentru a aplica la diverse subvenții. Se vor implementa măsuri active pentru persoanele cu dizabilități și părinții cu copii mici.

Reforma prevede introducerea unui pachet nou de măsuri și servicii destinate angajatorilor. Specialiștii ANOFM vor ajuta angajatorii să formuleze anunțul de angajare. De asemenea, se vrea pregătirea agenției pentru fondurile de preaderare prin crearea unei secții responsabile de managementul fondurilor UE.

Secretarul de stat a mai spus că, într-un nou proiect de lege pe care-l pregătește Ministerul, se va exclude asigurarea medicală pentru șomeri și se va menține doar pentru cei care primesc îndemnizație de șomaj, se va extinde termenul de scoatere de la evidență de la 3 la 6 luni și se vor acorda subvenții angajatorilor pentru crearea locurilor de muncă.

Stas Madan, expert în cadrul Centrului Analitic Independent Expert-Grup, a declarat că, pe de o parte, agenții economici reclamă lipsa forței de muncă, pe de altă parte, se atestă o valorificare destul de limitată a locurilor de muncă la ANOFM. Respectiv, există mari rezerve de a fi îmbunătățită corelarea dintre cererea și oferta forței de muncă.

Potrivit unui sondaj realizat cu beneficiarii ANOFM, susține Stas Madan, s-a constatat o pondere mare a șomajului pe termen lung. Circa 40% din șomeri nu aveau un loc de muncă mai mult de 2 ani. Șomerii au indicat că motivațiile de a merge la ANOFM țin de interesul de a găsi un loc de muncă, obținerea de ajutor social sau încadrarea în sistemul de asigurări sociale. Potrivit expertului, asta arată că ANOFM are puține posibilități să sa-și îndeplinească misiunea corelării dintre cerere și ofertă pe piața muncii, pentru că persoanele care se adresează au alt scop decât căutarea unui loc de muncă. De asemenea, datele sondajului arată o notorietate redusă a agenției în spațiul online, cu toate că acum marea majoritate a locurilor de muncă anume în spațiul online se intermediază.