Acest referendum este consultativ, iar rezultatul său va fi necesar să fie validat de Parlament. Însă el va fi urmărit îndeaproape la Bruxelles, la sediile NATO și Comisiei Europene (CE), precizează News.ro

O țară săracă din Balcani care și-a plătit izolarea cu un marasm economic persistent, Macedonia intenționează să adere la aceste organizații care promit stabilitate și prosperitate.

Această dorință a fost blocată de Atena, care consideră că Macedonia este numele exclusiv al provinciei sale nordice cu centrul la Salonic.

De la independența fostei republici iugoslave, în 1991, grecii denunță o uzurpare de identitate și o spoliere a unei moșteniri - a regelui antic Alexandru cel Mare. Ei își suspectează vecinii, majoritar slavi, să ascund ambiții teritoriale.

Anii de putere ai dreptei naționaliste macedonene (VMRO-DPMNE), care s-au încheiat în 2017, au etnsionat relațiile și mai mult. Țara s-a înțesat în această perioadă de statui și referințe la Alexandru cel Mare și Filip Macedoneanul, provocând invariabil furia greacă.

Însă, în iunie, noul premier social-democrat Zoran Zaev a semnat cu omologul său grec Alexis Tsipras un acord susceptibil să încheie diferendul - doar dacă (și numaii dacă) numele ”Republica Macedonia de Nord” este adoptat, Atena va înceta să se mai opună unei aderări a vecinului său la NATO și UE.

ASCUNDEȚI ACEST NUME...

Asupra acestei mize insistă puterea. Pe zidurile de la Skopje, inscripții ”Da unei Macedonii europene” sunt scrise cu litere roșii, un îndemn la a lua parte la o ”decizie istorică” și la a ignora apelurile la boicot lansate pe rețele de socializare.

Însă cuvintele ”Macedonia de Nord” nu apar în întrebarea adresată în referendum: ”Sunteți de acord cu aderarea la UE și NATO, acceptând acordul” cu Grecia?

Numeroși macedoneni întâmpină dificultăți în a accepta acest nou nume impus dinafară.

”Înțeleg ce simt macedonenii (...), este un șantaj”, declară Abedin Memeti, un membru al minorității albaneze. ”Dar UE și NATO sunt mai importante pentru noi toți. Trebuie să mergem mai departe”, spune tânărul, care va vota ”da”, la fel ca imensa majoritate a membrilor comunității sale (20 până la 25% dintre cele 2,1 milioane de locuitori).

”Nu sunt fericită. Și nu știu pe nimeni pe care acest acord să-l facă fericit”, mărturisește Danica Taneska, în vârstă de 55 de ani. Dar ”copiii mei sunt extrem de încântați de acest viitor european. Eu nu cred în el, dar nu vreau să-i supăr”. Această locuitoare din Skopje, care intenționa mai întâi să boicoteze scrutinul, va vota până la urmă ”nu”.

Sperând să submineze legitimitatea ”da”-ului, adversarii acordului nu îndeamnă să se voteze ”nu”, ci la boicotarea scrutinului. Aceasta este poziția președintelui Gjorge Ivanov, un apropiat al dreptei, cu o funcție onorifică.

”OBIECTIV COMUN”

Numeroși observatori se așteaptă la o participare de sub 50%. Absenteismul va fi alimentat de macedoneni nemulțumiți, dar și de diaspora - mai puțin de 3.000 de membri ai acesteia sunt înscriși, în contextul în care ea reprezintă un sfert din populația țării -, potrivit unor estimări.

În opinia lui Borjan Jovanovski, un jurnalist specializat în probleme europene, miza este cu toate acestea vitală, pentru că UE ”este singura putere coerentă care poate să mențină pacea între religii și comunități etnice într-o șară atât de amestecată ca Macedonia”.

Ocolită de conflictele sângeroase din anii '90 din fosta Iugoslavie, țara aproape că a fost cuprinsă de violențe în 2001, când confruntări au izbucnit între o gherilă albaneză și forțele macedonene. Un acord a făcut armele să tacă, acordând drepturi mai importante albanezilor, care sunt în prezent un puternic atu al taberei ”da”.

În afară de NATO și UE, profesorul de drept Besa Arifi consideră momentul drept istoric și din alt motiv - ”este pentru prima oară când îi văd pe macedoneni și pe albanezi făcând campanie împreună în vederea unui obiectiv comun”.

Scrutinul a început la ora locală 7.00 (8.00, ora României) și se încheie la ora locală 19.00 (20.00, ora României). Rezultatul este așteptat duminică seara.