Într-o adresare către Președintele Consiliului Audiovizualului Public, Zurab Alasania, Filialele acestei structuri din Cernăuți, Ujgorod și Odesa și Ombudsmanul Radei Supreme al Ucrainei (fiind înștiințate și instituțiile diplomatice românești acreditate în Ucraina), ONG-uri reunite în cadrul Consiliului Național al Românilor din Ucraina și partenerii acestora, acuză intențiile de reducere a numărului de jurnaliști români la filialele Audiovizualului public din Cernăuți și Ujgorod, prin angajarea de jurnaliști ucraineni, care nu posedă româna sau o posedă foarte rău, potrivit bucpress.eu.

„Audiovizualul public  propune o nouă grilă de emisiuni, cu știri zilnice la Cernăuți în limba minorităților naționale (5 min.) și 2 emisiuni televizate lunar (26 min.) cu subtitrare în limba de stat, linia de emisiuni radiofonice rămânând necunoscută. În Transcarpatia se preconizează o emisiune televizată în limba română, 26 min. o dată în lună. Oare cele 5 minute de știri corespund necesităților și aspirațiilor minorităților naționale?”, se spune în adresare.

„Respectiva problemă se mai agravează și prin reducerea neînțeleasă și nemotivată a salariului jurnaliștilor, precum și prin transferul acestora la un contract individual de muncă”, în timp ce bugetul Audiovizualului Public din Ucraina s-a dublat în 2020!

Consiliul Național al Românilor din Ucraina atrage atenția asupra faptului că etnicii români riscă să rămână atât fără presă tipărită (Kievul nu sprijină nici un ziar sau revistă în limba română), cât și fără emisiuni la radio și televiziune în limba română. „Pentru comparație, România (în conformitate cu Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare între România și Ucraina din 1997) finanțează 5 publicații în limba ucraineană și sprijină funcționarea redacțiilor în limba ucraineană în cadrul filialelor regionale și centrale ale audiovizualului public”, se spune în Adresare. În același timp, conducerii Companiei Naționale a Audiovizualului Public din Ucraina îi este solicitată stoparea acestor tendințe negative, astfel încât să se „revină la  status quo și să fie mărit volumul de difuzare a emisiunilor de calitate pentru comunitatea românească din Ucraina”.

„Sperăm ca vocea noastră să fie auzită.  Ne rezervăm dreptul de a ne adresa  conducerii Ucrainei, României, Republicii Moldova, țărilor UE și structurilor europene”, potrivit Adresării semnate de reprezentanți ai mediului asociativ din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa.