Apoi a urmat cea mai lungă și profundă criză bancară din istoria țării, care a durat 3,5 ani până în februarie 2018, când volumul total al creditelor a scăzut cu 11,6 miliarde de lei, până la nivelul de 39 miliarde de lei. Pe de altă parte, în octombrie 2014, valoarea creditelor au atins o pondere de 38,6 la sută din Produsul Intern Brut, nivel, pe care, în opinia expertului, îl vom atinge „nu mai devreme de anul 2025”. Acestea sunt costurile plătite de societate pentru criza bancară din 2014, 3,5 ani de prăbușire și cel puțin 7 ani pentru recuperarea completă.

Recuperarea în termeni nominali s-a realizat din contul instituțiilor nebancare și creditării persoanelor fizice. Dacă în 2014 instituțiile nebancare dețineau doar 7 la sută din piață, cu un volum de credite de 3,6 miliarde de lei, atunci în prezent instituțiile nebancare și-au majorat de 3 ori cota de piață, până la nivel de aproximativ 21 la sută și au un portofoliu de credite de 10,3 miliarde de lei. Băncile la rândul său în 2014 dețineau un portofoliu de credite de 48 miliarde de lei, care s-a redus până la 32,1 miliarde de lei în februarie 2018.

Economistul mai apreciază că dacă în octombrie 2014 principalul client al instituțiilor financiare erau persoanele juridice, care aveau contractate credite în volum de 43,3 miliarde de lei sau 84 la sută din totalul creditelor, în ultimii cinci ani volumul creditelor contractate de persoanele fizice au crescut de 2,6 ori, până la o pondere de 43,1 la sută din totalul creditelor oferite de instituțiile financiare. Criza bancară, care a provocat și criza economică, nu doar a redus volumul de credite în economie, dar a schimbat esențial și structura lor, „locomotiva recuperării sectorului financiar au fost și rămân persoanele fizice”.

Unica modificare care s-a făcut observată în 2019 este schimbarea preferințelor în sursa de creditare a persoanelor fizice. Dacă până în 2018 persoanele fizice preponderent se creditau de la instituții nebancare, în special companii de micro-finanțare, atunci începând cu 2019 tot mai clar se observă migrația persoanelor fizice către bănci. Prin această se explică și faptul că companiile nebancare în 2019, pentru prima dată de după criza bancară nu și-au majorat cota de piață, concluzionează expertul.