Țările care în trecut au avut niveluri scăzute de cheltuieli pentru apărare, cum ar fi Japonia și Germania, le cresc considerabil, în timp ce națiunile care își cumpără majoritatea armelor din Rusia, pun la îndoială fiabilitatea și livrările viitoare.

Cercetările în acest domeniu sugerează că, oricum se va sfârși războiul în cele din urmă, repercusiunile pentru industria globală de apărare și pentru țările ale căror companii domină acest sector, vor fi enorme, scrie The Conversation, citată de ZIARE.COM.

Rusia va fi cel mai mare învins

Argumentul general folosit de Rusia pentru a-și vinde armele a fost că sunt „mai ieftine și mai ușor de întreținut decât alternativele occidentale”. Acesta este motivul pentru care Rusia a reprezentat 19% din exporturile mondiale de arme din 2017 până în 2021, pe locul doi după SUA, care dețineau 39% din piață.

Cu toate acestea, această prezentare ar putea să nu mai fie eficientă pentru multe țări care au văzut pierderile și defecțiunile echipamentelor rusești în Ucraina.

Până în prezent, SUA estimează că Rusia a pierdut aproape o mie de tancuri, cel puțin 50 de elicoptere, 36 de avioane de vânătoare și 350 de piese de artilerie, potrivit Business Insider. Mii de soldați ruși au fost uciși, estimările variind de la aproximativ 15.000 până la 30.000, iar Rusia încă nu poate controla pe deplin spațiul aerian al Ucrainei.

Situația a devenit atât de gravă încât există rapoarte conform cărora comandanții încearcă să păstreze echipamentele interzicând trupelor să le folosească pentru a evacua soldații răniți sau pentru a sprijini anumite unități.

Armele ofensive ale Rusiei s-au dovedit, de asemenea, dezamăgitoare. Rata de defectare a rachetelor sale – ponderea care fie nu a reușit să se lanseze, a funcționat defectuos în timpul zborului sau și-a ratat ținta – poate fi de 50% până la 60% din cauza defectelor de proiectare și a echipamentelor învechite sau inferioare.

 

Aceste probleme, împreună cu progresul lent al armatei ruse în atingerea oricăruia dintre obiectivele declarate de președintele Vladimir Putin, au ridicat îndoieli serioase în rândul clienților tradiționali ai țării pentru exporturile de arme. Rusia vinde aproape 90% din armele sale în doar 10 țări, inclusiv India, Egipt și China.

În plus, capacitatea Rusiei de a înlocui aceste pierderi de echipamente a fost împiedicată de sancțiunile economice, care interzic componentele străine cheie, cum ar fi plăcile de circuite. Și e aproape sigur că Rusia va trebui să-și înlocuiască propriul hardware militar înainte de a exporta ceva în străinătate.

Asta înseamnă că chiar și țările care doresc să continue să cumpere tancuri și avioane de luptă rusești vor trebui să stea la coadă sau să meargă în altă parte pentru a-și îndeplini nevoile de apărare.

 

Pierderea Rusiei este câștigul Chinei

Țara care va avea probabil cele mai mari câștiguri din eliminarea Rusiei ca furnizor major de arme este China.

În ultimii ani, țara a ocupat o cotă de 4,6% din comerțul global cu arme, plasându-o pe locul patru, după 11% al Franței. În același timp, șapte dintre primele 20 de companii globale de apărare în ceea ce privește veniturile obținute din vânzările de apărare sunt chineze, semnalând marile ambiții ale Beijingului în acest sector.

În prezent, guvernul chinez cumpără majoritatea armelor și a vehiculelor sale de la acești producători interni de arme, dar China are capacitatea de a exporta mai multe produse militare în străinătate.

De exemplu, China este deja cel mai mare constructor de nave din lume, așa că exportul mai multor nave militare este un pas următor natural. Țara își extinde rolul de nișă în tehnologia dronelor și încearcă să profite de modernizarea forțelor sale aeriene cu avioane construite pe plan intern pentru a crește exporturile.

În prezent, doar trei dintre cei mai mari 40 de importatori de arme din lume – Pakistan, Bangladesh și Myanmar – își cumpără majoritatea armelor din China. Acest lucru s-ar putea schimba dacă Beijingul profită de slăbiciunea Rusiei pentru a se poziționa ca un partener național de încredere, economic și politic – o caracteristică de bază a inițiativei sale Centura și Drumul.

China nu este capabilă să înlocuiască armele americane și europene, care sunt considerate ca fiind "de top”, ca urmare a calității și prețului lor ridicat. Dar China ar putea foarte bine să umple nișa de piață pe care producătorii ruși de arme au dominat-o, sporind astfel rolul Beijingului ca exportator major de arme – și câștigând beneficiile politice și economice care vin odată cu asta.

Una dintre cele mai mari provocări ale Chinei va fi să demonstreze faptul că armele sale funcționează bine în situații de luptă directă.

Producătorii americani de arme vor fi și ei mari câștigători

Producătorii de arme din SUA domină industria mondială a armelor. Războiul din Ucraina se va asigura probabil că acest lucru va rămâne așa pentru ceva timp.

Cele mai mari cinci companii de arme din lume sunt toate americane: Lockheed Martin, Raytheon, Boeing, Northrop Grumman și General Dynamics. De fapt, jumătate din primii 100 de producători de arme au sediul în SUA. 20 sunt europeni. Doar doi sunt ruși – în ciuda faptului că țara este a doua cea mai mare sursă de arme din lume.

Cantitățile masive de arme care sunt transferate din SUA în Ucraina îi vor ține ocupați pe producătorii americani de arme pentru ceva timp. De exemplu, SUA au transferat aproximativ o treime din stocul de rachete antitanc Javelin în Ucraina și va dura trei până la patru ani pentru ca societatea mixtă Raytheon-Lockheed Martin să le înlocuiască. Pachetul de ajutor de 40 de miliarde de dolari semnat recent de președintele Joe Biden include 8,7 miliarde de dolari pentru a alimenta stocurile de arme americane.

Creșterea prețurilor acțiunilor companiilor este un semn că investitorii cred că urmează zile profitabile. Prețul acțiunilor Lockheed Martin a crescut cu peste 12% de la începutul invaziei – majoritatea câștigurilor având loc imediat după. Northrop Grumman a sărit cu 20%. În același timp, piața de valori mai largă, măsurată de S&P 500, a scăzut cu aproximativ 4%.

Mai multe țări vor deveni producătoare de arme

Reversul este că unele țări care s-au bazat pe altele pentru nevoile lor de apărare ar putea încerca să devină autosuficiente sau să facă eforturi mai mari în acest sens.

India, care s-a bazat pe Rusia pentru aproape jumătate din importurile sale de arme în ultimii ani, își dă seama că Moscova va avea nevoie de cea mai mare parte sau toată capacitatea sa de producție pentru a înlocui tancurile, rachetele, avioanele și alte arme folosite sau pierdute în Ucraina, cu mai puține resturi pentru export.

Aceasta înseamnă că India va trebui fie să-și aprovizioneze piese de schimb pentru vehicule și arme de la alți foști clienți de arme din Rusia, cum ar fi Bulgaria, Georgia și Polonia, fie să-și construiască propria industrie de apărare. În aprilie, India a anunțat că va intensifica producția de elicoptere, motoare de tancuri, rachete și sisteme de avertizare aeriană timpurie pentru a compensa orice potențială reducere a exporturilor rusești.

Preocupările cu privire la fiabilitatea Rusiei sunt, de asemenea, în creștere. În mai, India a anulat un acord pentru achiziția de elicoptere de 520 de milioane de dolari cu Rusia. Deși există rapoarte că presiunea SUA a jucat un rol, aceasta pare să facă, de asemenea, parte din strategia guvernului din ultimii ani de a-și construi propria bază industrială de apărare internă.

Brazilia, Turcia și alte țări emergente și-au dezvoltat propriile industrii de apărare în ultimele două decenii pentru a-și reduce dependența de importurile de arme. Războiul din Ucraina va accelera acest proces.

Probabil că Putin nu s-a așteptat să zdruncine piața mondială a armelor cu efortul său de a anexa Ucraina – sau să provoace declinul sectorului de arme al țării sale. Dar acesta este doar un alt mod în care războiul său provoacă un cutremur geopolitic.