Alexandru Flenchea menționează că tergiversarea deciziei privind neadmiterea în traficul rutier internațional a autoturismelor care nu dispun de o înmatriculare legală nu face decât să alimenteze speranțe neîntemeiate de păstrare a status-quo-ului, perpetuând astfel starea de incertitudine și ilegalitate. Potrivit lui, comunicarea publică ambiguă la acest subiect afectează credibilitatea Republicii Moldovei și subminează procesul de reglementare transnistreană, și respectiv de reintegrare a țării.

Totodată, cifrele absolute ne prezintă o imagine incompletă, fără o explicație a situației în zonă și o înțelegere a dinamicii procesului. Potrivit datelor Biroului Politici de Reintegrare, la 1 aprilie 2021, 4 778 de autoturisme din regiunea transnistreană au fost reînmatriculate cu plăcuțe de model „neutru”, inclusiv 225 – în luna martie 2021. De asemenea, 11 366 de conducători auto din regiune au efectuat „preschimbarea” permiselor și un total de 36 de mii de permise de conducere recunoscute internațional eliberate de ASP sunt deținute de locuitori din regiune.

Fostul vicepremier susține că, și în condițiile actuale, dacă de la 1 aprilie și până la 31 august 2021 oficiile de înmatriculare ar lucra la capacitate maximă, ar putea procesa 7 500 autoturisme. Adunate cu cele 4 778 vehicule deja reînmatriculate, ar face un total de 12 278 de automobile, cifră care constituie o treime din necesitatea maximă totală, dacă s-ar considera numărul permiselor moldovenești deținute de locuitorii regiunii drept un reper. Iar dacă s-ar lua în calcul doar permisele preschimbate în ultimii trei ani, estimarea maximă ar acoperi integral cererea.

„Autoritățile Republicii Moldova au capacitate operațională și instituțională pentru avansarea procesului de reînmatricularea autoturismelor din stânga Nistrului și pentru „preschimbarea” permiselor de conducere. Statistica modestă a reînmatriculărilor poate fi îmbunătățită până la 1 septembrie”, este de părere Alexandru Flenchea.

Autorul analizei recomandă informarea continuă de către autoritățile de la Chișinău a participanților în formatul de negocieri 5+2 privind măsurile realizate pentru implementarea noilor rigori din 1 septembrie 2021. În opinia sa, acest efort va consolida poziția Chișinăului, dar și imaginea de actor responsabil, transparent și previzibil.

Analiza a fost elaborată în cadrul proiectului IPRE „Analize Tematice a politicilor publice”, realizat cu susținerea Fundației Konrad Adenauer în Republica Moldova.