Reacția MAE după ce Rusia a acuzat România de cenzură ideologică: „Ar fi doar de remarcat ridicolul situației”
-
26 Iunie 10:25
Purtătorul de cuvânt al Ministerul de Externe al României (MAE), Andrei Țărnea, a respins ferm acuzațiile lansate de Moscova, potrivit cărora în România și în Uniunea Europeană, opoziția politică ar fi intimidată. Acesta a reacționat pe platforma X, criticând un articol publicat în revista Serviciului rus de Informații Externe (SVR), care descrie alegerile prezidențiale din România drept o demonstrație de „cenzură ideologică” și de eliminare a vocilor incomode din spațiul politic al Uniunii Europene.
„Remarcăm, nu cu surprindere, interesul neobosit pe care Federația Rusă, prin Serviciul rus de Informații Externe, îl manifestă față de alegerile din România, în timpul derulării acestora sau ulterior. Atunci când nu provoacă nedumerire, specificul mecanismelor democratice și soliditatea acestora par să fie un elemente de constantă iritare la Moscova”, scrie purtătorul de cuvânt al MAE, potrivit Antena3.
„În context, ar fi doar de remarcat ridicolul situației de a primi lecții despre democrație dintr-un spațiu în care alegerile libere sunt mimate de peste 20 de ani și în care opoziția este redusă la tăcere, arestată sau eliminată fizic”, a mai scris Andrei Țărnea, adăugând că „în Rusia de astăzi, gesturi umane, firești, simple cum ar fi să ajuți civili ucraineni sau să depui un buchet de flori în memoria lui Boris Nemțov te pot costa libertatea”.
O anchetă publicată de portalul francez Mediapart la începutul lunii mai a dezvăluit implicarea serviciilor secrete rusești în alegerile prezidențiale din România, din noiembrie 2024. Conform sursei citate, Serviciul Român de Informații (SRI) a atribuit Rusiei peste 85.000 de atacuri cibernetice lansate din 33 de țări, vizând infrastructura electorală a statului român.
Într-un dialog halucinant la o televiziune din Rusia, propagandiștii lui Putin s-au plâns că au eșuat în Romania și că nu mai pot prelua pașnic puterea în țara noastră, după victoria lui Nicușor Dan în alegerile prezidențiale din 8 mai.
„Cenzura ideologică în UE a atins proporții fără precedent”
România a intimidat dizidenții și oponenții politici în timpul alegerilor prezidențiale, scrie în cel mai nou număr al revistei trimestriale publicate de Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR).
„Astăzi, cenzura ideologică în UE a atins proporții fără precedent. Intimidarea dizidenților și a oponenților politici ia forme din ce în ce mai urâte, așa cum demonstrează, de exemplu, recentele alegeri prezidențiale din România și dubioasa hotărâre judecătorească împotriva lui Marine Le Pen în Franța, care a lipsit-o de oportunitatea de a participa la campania prezidențială din 2027”, scrie în articolul de la pagina 19, intitulat "Ascensiunea și decăderea Europei".
„Oricine se desprinde de curentul mainstream de modă veche este supus presiunilor și tentativelor de ostracizare, așa cum se întâmplă cu Budapesta, Bratislava, Belgrad și multe altele”, mai scrie în material.
O analiză publicată de Newsweek în luna februarie trece în revistă soarta criticilor lui Vladimir Putin și a disidenților politici care au murit în condiții suspecte. De mai bine de două decenii, președintele rus a reprimat constant opoziția, iar cei care au îndrăznit să i se opună — de la jurnaliști la transfugi și lideri ai opoziției — s-au confruntat cu represalii grave. Otrăviri, asasinate, căderi suspecte de la înălțime sau accidente de avion — toate acestea conturează o listă lungă de voci reduse la tăcere, notează publicația americană.
Printre cele mai cunoscute cazuri se numără Alexei Navalnîi, liderul opoziției, care a murit anul trecut în închisoare, în condiții încă neelucidate. În 2020, Navalnîi fusese deja victima unei tentative de asasinat, fiind otrăvit cu agentul neurotoxic Novichok în timpul unui zbor din Siberia spre Moscova. La rândul său, fostul spion rus Alexander Litvinenko, devenit critic vehement al Kremlinului, a fost otrăvit cu poloniu-210 la Londra, în 2016.
