Viceprimarul de Chișinău, Ilie Ceban, a menționat că mirosul urât de la Stația de epurare este cauzat de depozitarea a 500 de mii de tone de nămol în aer liber. Prin intermediul resurselor financiare oferite de Fondul Ecologic Național, aceste depozite de nămol au fost acoperite cu o peliculă specială, care a redus mirosul neplăcut. Însă, zilnic, Stația de epurare a apelor uzate produce alte 100 de tone de nămol, a precizat viceprimarul.

Ilie Ceban a adăugat că 14 companii au prezentat diferite soluții pentru a scăpa de mirosul urât de la stație, iar una dintre ele ar fi instalațiile de piroliză, care transformă zilnic până la 10 tone de nămol în praf. Prețul unei instalații de piroliză se estimează la circa 5 mln euro, bani care ar putea fi oferiți de FNF. În cazul în care problema nu este soluționată, am putea avea o catastrofă ecologică chiar de  nivel național, a subliniat Ilie Ceban.

Deputatul Inga Grigoriu, membră  a comisiei, a remarcat că proiectul de reabilitare a Stației de epurare a apelor uzate a fost inițiat încă în 2019, dar nu a fost dus la bun sfârșit, chiar dacă au existat destule resurse financiare în acest sens. Pe de altă parte, Anatolie Lichii, director general interimar al întreprinderii municipale „Apă-Canal Chișinău” a menționat că lucrările ar fi fost tărăgănate din cauza pandemiei COVID-19.

Proiectul de reabilitare a Stației de epurare a apelor uzate din capitală se realizează în cadrul unui program finanțat din sursele Băncii Europene de Investiții, ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și din grantul investițional oferit de către Facilitatea de Investiții pentru Vecinătate a UE, sub garanția Primăriei de Chișinău. Din peste 24 mln euro oferiți în cadrul proiectului, 13 mln de euro sunt alocați sub formă de credit, iar alte 11 mln euro – este partea de grant.