Forțele americane și israeliene au continuat să bombardeze Iranul, lovind orașe precum Teheran, Hamadan și Isfahan, în timp ce contraatacurile iraniene continuă, fiind semnalate pagube în mai multe orașe israeliene. Președintele american Donald Trump afirmă că Washingtonul poartă discuții cu Iranul, dar Teheranul nu este încă pregătit să încheie un acord pentru a pune capăt războiului. De asemenea, el solicită aliaților din NATO să contribuie la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, o rută maritimă de importanță strategică, transmite digi24.ro.

Palantir a prezentat o platformă care combină informații provenite din mai multe surse într-o singură interfață și accelerează analiza țintelor. Potrivit dezvoltatorilor, în timpul operațiunii împotriva Iranului, sistemul a redus timpul necesar de la detectarea țintei până la lansarea atacului de la ore la doar câteva minute.

Acesta analizează date provenite din zeci de surse și sugerează posibile linii de acțiune, în timp ce decizia finală de a lansa un atac este luată în continuare de un om.

Ministrul Muncii din Iran a anunțat o creștere cu peste 60% a salariului minim, a relatat duminică presa locală, la câteva luni după manifestațiile antiguvernamentale declanșate inițial de situația economică gravă a țării, notează AFP, preluată de Agerpres. Țara ajustează anual salariul minim în funcție de inflație, care a explodat sub efectul sancțiunilor internaționale în lunile premergătoare războiului declanșat de atacurile aeriene israeliano-americane din 28 februarie.

Potrivit agenției de presă iraniene Tasnim, citându-l pe ministrul muncii, "cu acordul guvernului", salariul minim lunar va crește de la 103 milioane de riali la 166 de milioane rali în următorul an persan, care începe în câteva zile. Executivul a anunțat, de asemenea, o creștere similară a alocațiilor pentru copii. Moneda iraniană se tranzacționează la aproximativ 1,47 milioane de riali pentru un dolar, potrivit site-ului Bonbast. Manifestațiile au fost declanșate în decembrie anul trecut de costul ridicat al vieții și de deprecierea monedei naționale.

Acestea s-au transformat, însă, rapid într-o vastă mișcare de contestare de o amploare fără precedent, cerând căderea regimului iranian, la putere de la Revoluția Islamică din 1979. Autoritățile au reprimat brutal protestele, omorând mii de oameni în întreaga țară, potrivit grupurilor pentru drepturile omului. 

Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene (UE) se reunește la 16 martie 2026, la Bruxelles, pentru a discuta, între altele, despre situația din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina sau relațiile dintre UE și vecinătatea sudică. Reuniunea va fi prezidată de Înalta Reprezentantă a UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, informează site-ul consilium.europa.eu/. Situația din Orientul Mijlociu este tratată din perspectiva declanșării războiului dintre SUA, Israel și Iran din 28 februarie 2026 și a efectelor acestuia asupra întregii regiuni.

La 1 martie 2026, Înalta Reprezentantă a UE, Kaja Kallas, a declarat că Uniunea Europeană urmărește cu cea mai mare îngrijorare evoluțiile din Iran și din Orientul Mijlociu, amintind de sancțiunile UE la adresa Iranului, ca urmare a reprimării brutale a poporului iranian și încălcării drepturilor omului îndreptate. "Solicităm reținere maximă, protejarea civililor și respectarea deplină a dreptului internațional, inclusiv a principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite, precum și a dreptului internațional umanitar", a subliniat Kaja Kallas în declarația din 1 martie.

La 5 martie, miniștrii Afacerilor Externe din cadrul Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG) și din Uniunea Europeană au participat la o reuniune extraordinară pentru a dezbate escaladarea situației din Orientul Mijlociu și despre atacurile "impardonabile" ale Iranului împotriva țărilor CCG. Miniștrii au subliniat importanța parteneriatului strategic dintre UE și CCG, instituit în temeiul Acordului de cooperare din 1988 și au condamnat cu fermitate atacurile nejustificate ale Iranului împotriva țărilor CCG, care amenință securitatea regională și mondială, și au solicitat Iranului să își înceteze imediat atacurile, conform consilium.europa.eu/. La 9 martie 2026, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au avut o videoconferință cu liderii țărilor din Orientul Mijlociu (Iordania, Egipt, Bahrain, Liban, Siria, Turcia, Armenia, Irak, Qatar, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Oman) cu privire la războiul din Iran. Consiliul din 16 martie va purta de asemenea discuții privind războiul Rusiei împotriva Ucrainei, după un schimb de opinii informal prin videoconferință cu ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Andrii Sîbiha.

Nu în ultimul rând, miniștrii de resort vor aborda relațiile UE cu vecinătatea sudică, inclusiv cu privire la bilanțul punerii în aplicare a Pactului pentru Mediterana, lansat în octombrie 2025. În acest sens, Consiliul a aprobat concluzii, la 20 noiembrie 2025, prin care a salutat Pactul pentru Mediterana, ce confirmă că regiunea mediteraneeană este o prioritate strategică pentru UE. UE a stabilit parteneriatul său privilegiat cu țărmurile estice și sudice ale Mediteranei încă din 1995, odată cu lansarea Parteneriatului euro-mediteraneean la Conferința de la Barcelona, stabilind obiectivul unui spațiu de pace, stabilitate, prosperitate economică, respectarea valorilor democratice și a drepturilor omului, mai scrie site-ul north-africa-middle-east-gulf.ec.europa.eu/. Cooperarea UE cu vecinătatea sudică are loc în cadrul Politicii europene de vecinătate (PEV) și include zece țări sau entități partenere: Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Libia, Maroc, Palestina, Siria și Tunisia.

Peste 3.000 de oameni au fost uciși în atacurile israeliano-americane asupra Iranului începute pe 28 februarie, fiind confirmați mai mulți civili uciși decât personal militar, conform celui mai recent bilanț al rețelei americane pentru drepturile omului HRANA, citat duminică de dpa, preluată de Agerpres. Printre morți se numără cel puțin 1.319 civili, inclusiv 206 copii, a precizat HRANA, care se bazează pe o rețea de activiști din Iran, precum și pe rapoarte din sectoarele sănătății, serviciilor de urgență și societății civile. De asemenea, potrivit HRANA, 1.122 de militari au fost uciși, iar alte 599 de decese nu au putut fi atribuite în mod clar nici armatei, nici populației civile. Duminică seara, armata israeliană a asigurat că încă mai are "mii de ținte" de atacat în Iran, în contextul în care Israelul și Statele Unite au intrat în a treia săptămână de campanii de bombardament împotriva Republicii Islamice.