Datele statistice arată că cei mai mulți beneficiari ai Agenției Naționale de Ocupare a Forțelor de Muncă sunt tinerii din zonele rurale care sunt  în căutarea primului loc de muncă sau și-au pierdut locul de muncă precedent.  Raionul Cimișlia are cei mai mulți beneficiar pe scară națională, rata de ocupare este de peste 70%, iar Ocnița este regiunea cu cea mai mică rată de ocupare a locurilor de muncă de către tineri, a declarat coordonatoarea de proiecte din cadrul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Alexandra Ermolenco.

„Beneficiarii tineri ai ANOFM sunt mai ales din zonele rurale. Cel mai frecvent apelează la aceste servicii tinerii care sunt în căutarea primului loc de muncă – 3691 de persoane în 2022, sau care și-au pierdut locul de muncă precedent – 3249 de persoane pentru 2022. Din perspectiva de capacități se adresează tinerii care, fie au o profesie de muncitor – 4115 persoane, fie nu dețin deloc competente profesionale”, susține Alexandra Ermolenco.

Nici o reformă de stimulare a ocupării forțelor de muncă de către tineri nu va putea fi implementată dacă nu se va ține cont de capacitatea de pregătire a tinerilor și motivația acestora de a lucra în instituțiile din Republica Moldova, a spus experta din cadrul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Natalia Covrig.

„40% dintre tinerii șomerii sunt cei care au capacități, au suficiente competențe pentru a accesa un loc de muncă, dar nu au interes. Sunt două elemente care sunt cruciale atunci când vorbim de orice efort de reformă, orice efort de a îmbunătăți servicii, anumite măsuri, anumite intervenții la nivel de stat. Trebuie să se țină cont anume de aceste două aspecte: avem jumătate dintre ei care vor, dar nu au capacități, și avem 40% care au capacitate, și-ar dori, dar nu sunt suficienți de motivați”, a declarat experta. 

Rata tinerilor șomeri cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 ani este mai mare cu 30% comparativ cu datele din Uniunea Europeană. O cauză importantă este lipsa de pregătire a tinerilor pentru a accede la un loc de muncă, a spus coordonatoarea de programe din cadrul ambasadei Suediei, Oxana Paierele.

„În acest proces asigurarea programelor sau calitatea programelor naționale de integrare a tinerilor în câmpul muncii sunt doar o verigă din întregul proces. Pe lângă aceasta mai sunt două componente foarte importante: motivația și dezvoltarea profesională, merită să fie acordată o atenție deosebită acestor două componente. Evident să nu ne limităm doar la ANOFM, dar și la asociația antreprenorilor, sau comunitatea antreprenorilor, Ministerul Educației, dacă vorbim despre profesionalism și educație, autoritățile locale”, spune reprezentanta Ambasadei suedeze. 

Raportul a fost realizat de către Fundația Est Europeană, Centru Parteneriat Pentru Dezvoltare, Consiliul Național al Tinerilor din Moldova și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și al Suediei.