La 31 ianuarie 2020, 1.528.343 de persoane erau închise în 51 (din cele 52) de administrații penitenciare ale statelor membre ale Consiliului Europei, ceea ce corespunde unei rate europene de încarcerare de 103,2 deținuți la 100.000 de locuitori. În cele 50 de administrații penitenciare pentru care sunt disponibile date pentru 2019 și 2020, această rată a scăzut de la 106,1 la 104,3 deținuți la 100.000 de locuitori (-1,7%).

Din 2013, când a fost atins nivelul record de 131 de deținuți la 100.000 de locuitori, rata încarcerării în Europa a scăzut în fiecare an, scăderea generală fiind de 20% între 2013 și 2020, a stabilit raportul.

Potrivit profesorului Marcelo Aebi, care conduce echipa de cercetători de la Universitatea din Lausanne ce se ocupă de proiectul SPACE, această scădere se explică parțial prin scăderea, pe parcursul acestei perioade, a numărului de infracțiuni "tradiționale", precum furturile și jafurile, care nu a fost compensată de o creștere a infracțiunilor comise în spațiul cibernetic, inclusiv frauda cibernetică. Criminalitatea informatică duce la mai puține condamnări, deoarece autorii acestor infracțiuni se află adesea în afara teritoriului național și sunt greu de găsit și de pedepsit.

Țările cu cele mai mari rate de încarcerare, în ianuarie 2020, au fost Turcia (357 deținuți la 100.000 de locuitori), Rusia (356), Georgia (264), Lituania (220), Azerbaidjan (209), Republica Cehă (197), Polonia (195), Slovacia (193) și Estonia (184). Fără a lua în calcul țările cu mai puțin de 300.000 de locuitori, cele mai mici rate au fost stabilite în Islanda (45), Finlanda (50), Țările de Jos (59) și Norvegia (tot 59).

Pentru prima dată, s-au colectat date și privind numărul copiilor care locuiesc împreună cu mamele lor într-o instituție penală: au fost în total 1.608, în cele 37 de administrații care au furnizat cifre. În majoritatea jurisdicțiilor (21), copiii puteau rămâne cu mamele lor în penitenciar până la vârsta de trei ani; a doua cea mai frecventă limită a fost de un an (în șapte țări).

Această problemă este deosebit de îngrijorătoare pentru Consiliul Europei, care în 2018 a adresat statelor membre o recomandare menită să-i protejeze pe copiii deținuților, inclusiv pe copiii mici care locuiesc cu unul dintre părinți în închisoare; se estimează că peste 2 milioane de copii din Europa au un părinte în închisoare.

Cele 87.367 de femei din închisorile cuprinse în raport au reprezentat 5% din populația totală a penitenciarelor. Vârsta medie a deținuților a fost de 36 de ani; 15% dintre deținuți aveau peste 50 de ani și 2,5% aveau 65 de ani sau peste. Între alte cifre, ponderea totală a străinilor în populația din penitenciare, care era de 14,4% în 2019, a atins 15,1% în cele 40 de țări care au furnizat aceste date, dar proporția variază foarte mult de la o țară la alta. Proporția deținuților fără condamnare definitivă a rămas stabilă (22%).

În ansamblu, densitatea populației din închisorile din Europa a rămas, de asemenea, stabilă în 2020, cu 90,3 deținuți la 100 de locuri disponibile în unități penitenciare, comparativ cu 89,5 deținuți la 100 de locuri în 2019. Un număr de 14 administrații penitenciare au raportat o densitate mai mare de 100 de deținuți pentru 100 de locuri - un indicator al supraaglomerării închisorilor -, cu o administrație mai puțin decât în 2019. La 31 ianuarie 2020, supraaglomerarea era la nivelul cel mai ridicat în Turcia (127 deținuți la 100 de locuri), urmată de Italia (120), Belgia (117), Cipru (116), Franța (116), Ungaria (113), România (113), Grecia (109), Slovenia (109) și Serbia (107).

Infracțiunile legate de droguri au continuat să fie motivul pentru care deținuții sunt cel mai frecvent închiși, în cele 42 de administrații penitenciare care au furnizat aceste date: aproape 260.000 de deținuți execută o pedeapsă pentru astfel de infracțiuni, sau 17,7% din populația din închisori. Celelalte infracțiuni cele mai frecvente sunt furtul (199.000 de deținuți, sau 13%) și omuciderea și tentativa de omucidere (169.000 de deținuți, sau 12%). Patru din 10 deținuți executau o pedeapsă pentru infracțiuni violente (omucidere, vătămare corporală, viol și alte infracțiuni sexuale și jaf cu violență).

Aproape opt din 100 de deținuți erau condamnați pentru viol sau alte infracțiuni sexuale, adică un total de 81.188 de deținuți. În același timp, trei din 100 de deținuți ispășeau pedepse pentru infracțiuni legate de codul rutier, sau aproximativ 24.000 de deținuți din cele 40 de administrații care au furnizat aceste date.

Administrațiile penitenciare au raportat de asemenea 30.524 de deținuți condamnați pentru terorism, majoritatea în Turcia (29.827), urmată de Franța (292) și Spania (209).

Din motive metodologice, unele dintre datele colectate se referă la anul 2019. La nivel european, durata medie a încarcerării - care are un impact puternic asupra ratei de încarcerare - a scăzut de la 8,1 la 7,8 luni între 2018 și 2019. În același timp, costul detenției a crescut cu 5%, totalizând 27 de miliarde de euro în cele 42 de administrații penitenciare care au împărtășit aceste informații.

***

Anchetele SPACE sunt efectuate în fiecare an pentru Consiliul Europei de către Universitatea din Lausanne. Sondajul SPACE I colectează informații furnizate de administrațiile penitenciare din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, în timp ce ancheta SPACE II se concentrează asupra persoanelor plasate sub supravegherea serviciilor de probațiune.

Note

- Patruzeci și opt din cele 52 de administrații penitenciare din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei au participat la ediția 2020 a anchetei SPACE I. Bosnia și Herțegovina (la nivel de stat și federal și Republica Srpska) și Ucraina nu au participat. Pentru anumiți indicatori referitori la aceste administrații, datele utilizate provin din alte surse.

- Dacă nu se indică altfel, datele se referă la situația din 31 ianuarie 2020 și sunt exprimate ca o valoare mediană, care este mai fiabilă decât media aritmetică, deoarece este mai puțin sensibilă la valorile extreme.

- În ceea ce privește densitatea populației din închisori, trebuie remarcat faptul că și în țările în care numărul total de deținuți este mai mic decât capacitatea totală a penitenciarelor la nivel național se poate înregistra supraaglomerare în anumite unități.

Sursa: AGERPRES