Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie au fost bine administrate, iar concurenții și-au desfășurat campania liber într-un mediu caracterizat de îngrijorări privind interferența străină ilegală și eforturi active de dezinformare. Acest fapt a afectat integritatea procesului, iar suplimentar condițiile interne pentru desfășurarea campaniilor nu au asigurat condi¸þii echitabile pentru candidați. Administrația electorală a lucrat profesionist și a dat dovadă de imparțialitate în procesul de luare a deciziilor. Într-o campanie competitivă dar cu vizibilitate foarte redusă alegătorilor li s -a oferit o varietate de opțiuni politice în rândul candidaților la funcția de președinte, înregistrați în cadrul unui proces incluziv.

Modul în care s-au desfășurat simultan campaniile pentru alegerile prezidențiale și referendum, precum și acoperirea mediatică care a favorizat președinta în exercițiu și guvernul, nu a oferit oportunități pe deplin egale. S-a observat utilizarea abuzivă a resurselor administrative în campanie. Modificările recente au creat un cadru legislativ solid pentreu finanțarea campaniilor dar supravegherea a fost diminuată de capacitatea și resursele limitate ale Comisiei Electorale Centrale. Mai mult, eficiența rezolvării litigiilor electorale a fost limitată la soluționarea unor cazuri de contencios, precum și prin nerespectarea termenelor limită de reexaminare în mod consistent. Ziua alegerilor a fost calmă și bine organizată, iar procesul de votare a fost evaluat pozitiv în majoritate covârșitoare de către observatorii Misiunii, cu doar câteva probleme procedurale observate. Numărarea voturilor și centralizarea rezultatelor au fost evaluate în general pozitiv.

Alegerile prezidențiale și referendumul au avut loc într-un context în care guvernul s -a confruntat cu amenințări la adresa securității naționale, rezultate din războiul provocat de invazia Federației Ruse în Ucraina. Autoritățile de aplicare a legii, numeroși actori internaționali și societatea civilă au proclamat că Moldova este ținta unui război hibrid în desfășurare, direcționat din străinătate, ce include diverse forme de interferență manipulativă pentru a destabiliza țara, finanțare ilicită a actorilor politici, campanii de dezinformare și atacuri cibernetice. Discursul politic de lungă durată asupra orientării geopolitice a țării s-a intensificat, iar Moldovei i s-a acordat statutul de țară candidată la UE și a inițiat negocierile de aderare în iunie 2024

Alegerile prezidențiale s- au desfășurat într-un cadru legal revizuit ce oferă o bază adecvată pentru desfășurarea unor alegeri democratice. Amendamentele frecvente, introduse la scurt timp înainte de alegeri și fără a asigura oportunitatea consultărilor suficiente, au diminuat coerența legislației electorale și au afectat eventual securitatea juridică. Codul Electoral din 2022 a introdus schimbări semnificative și a implementat, alături de amendamentele ulterioare, numeroase recomandări propuse anterior de ODIHR și Comisia de la Veneția. Cu toate acestea, multe rămân neabordate.

Cadrul legal pentru referendum are anumite deficiențe ș i astfel nu este în deplină conformitate cu standardele internaționale și angajamentele OSCE în mai multe aspecte. Decizia de a amenda cadrul legal pentru referendum a fost luată în pripă și fără consultări cuprinzătoare. Nu există standarde internaționale care să interzică desfășurarea simultană a alegerilor prezidențiale și referendumului. Totuși, desfășurarea simultană a referendumului și alegerilor fără ajustarea reglementărilor campaniei electorale a contribuit la crearea de condiții inegale pentru candidații la funcția de președinte. Mai mult decât atât, din cauza absenței regulilor pentru autoritățile publice de a rămâne neutre și lipsei reglementărilor cu privire la implicarea lor legitimă, nu au existat măsuri de siguranță suficiente împotriva abuzului resurselor administrative în cadrul campaniei electorale. Legislația ar trebui să prevadă cerințe mai stricte pentru diseminarea informațiilor obiective cu privire la ambele opțiuni și pentru explicarea consecințelor opțiunilor ‘da’ sau ‘nu’ și pentru formularea unei întrebări clare. Drept urmare, capacitatea alegătorilor de a face o alegere informată cu privire la întrebarea referendumului ar putea fi compromisă. Dacă rezultatul referendumului este opțiunea da, acest lucru ar împuternici parlamentul să integreze acquis-ul Uniunii Europene fără o reformă constituțională suplimentară. Decizia de a desfășura alegerile prezidențiale și referendumul simultan a fost criticată de către unii actori din întregul spectru politic, inclusive de voci pro-europene.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a administrat eficient și transparent organizarea alegerilor prezidențiale și referendumului, respectând termenele legale, în ciuda lipsei mari de resurse umane în mai multe secții și a adoptat decizii într-o manieră imparțială și colegială. Toate cele 37 Consilii electorale de circumscripție (CECE) au fost profesionale și bine echipate, iar președinții CECE desemnați permanent au contribuit la eficiența pregătirilor alegerilor. Cei mai mulți interlocutori și-au exprimat încrederea în profesionalismul și imparțialitatea CECE și Birourilor electorale ale secțiilor de votare (BESV), dar unii participanți au pus la îndoială echilibrul actualei componențe CEC, și implicit, independența membrilor acesteia.

Raportul complet îl puteți citi AICI.