Potrivit raportului, 95 de sancțiuni au fost aplicate pentru încălcarea articolului 13 din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, care se referă la asigurarea informării corecte. Totodată, pe parcursul anului 2022, membrii Consiliului Audiovizualului au acordat o atenție deosebită felului în care sunt mediatizate subiectele despre agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei și despre criza de securitate din regiune.

Membrii CA au constatat că unele posturi TV nu au asigurat informarea corectă, încălcând principiile bunei credințe, imparțialității, echilibrului de opinii și al separării faptelor de opinii. În consecință, au fost aplicate 55 de sancțiuni în sumă totală de 213 000 de lei.  Suspendarea licențelor pentru șase posturi TV acuzate că promovează propaganda rusă și dezinformarea a stârnit nemulțumirea deputatei socialiste Diana Caraman care i-a cerut președintei CA să explicații legate de termenul propagandă prin omisiune, în baza căreia s-a decis închiderea celor șase posturi TV.

„Explicați vă rog ce înseamnă propagandă prim tăcere. În care dintre coduri, penal, administrativ, audiovizual se regăsește acest termen, numiți articolul concret care face referire”, a întrebat Caraman.

Deputata a cerut ca Liliana Vițu-Eșanu să explice în care dintre coduri poate fi descris termenul de propagandă prin omisiune.

„La aliniatul 1, art13, punctul b, veți găsi răspuns la întrebarea ce înseamnă propaganda prin tăcere- aceasta înseamnă reflectarea cu rea credință. Când faci știri cu refugiați, și nu spui de unde vin refugiații aceștia și de ce s-au pomenit aceștia în Rep. Moldova, și de ce Rep. Moldova trece printr-o criză a refugiaților, în număr de 100 de mii, aceasta înseamnă manipulare prin omisiune. În manualele de tehnici de manipulare veți găsi această tehnică, în capul listei”, a menționat Vițu-Eșanu. 

În context, președintele Parlamentului Igor Grosu a declarat că propaganda prim omisiune este poziția lor vizavi de agresiunea rusă în Ucraina.

„Citiți pozițiile voastre când sunteți întrebați despre invazia Federație Ruse și crimele armatei lui Putin în Ucraina, iată ceea ce spuneți voi prin omisiune, prin tăcere, manipulare și fățărnicie… ”, a spsu Grosu.

Consiliului Audiovizualului a mai inițiat, din oficiu, controlul privind corectitudinea cu care au fost reflectate tema refugiaților sau decizia de interzicere a simbolurilor ce ilustrează și justifică agresiunea militară. A mai fost inițiată, din oficiu, o monitorizare referitoare la ținuta lingvistică în programele de știri și cele de dezbateri.

În anul 2023, Consiliul Audiovizualului își propune, în continuare, să pună accent pe respectarea prevederilor ce țin de programele audiovizuale locale, protejarea spațiului audiovizual național, asigurarea informării corecte, respectarea regimului juridic al proprietății, precum și pe reflectarea alegerilor locale din 2023.

De menționat că, la sfârșitul anului 2022, în Republica Moldova activau 114 de furnizori de servicii media, în baza a 128 de licențe de emisie. 

Aici prezentarea raportului CA.