„Veaceslav Platon a relatat fragmentat cum anume a implementat schema de elitizat a mijloacelor ilicite originare din Federația Rusă tranzitându-le prin Republica Moldova spre jurisdicții străine. De asemenea, a confirmat că modificările la cadrul normativ a făcut posibil ca autorii tipologiei să suporte costuri mai puține și a adus ca exemplu plafonarea taxei de stat în instanțele de judecată. El a confirmat că dacă nu era scandal în anul 2014, această operațiune ar fi continuat chiar și până în prezent, dacă nu eram anumite schimbări în anul 2015”, a declarat deputata PPDA, potrivit sursei citate. 

Ea a mai spus că în următoarea legislatură parlamentară trebuie cercetat dacă au avut loc spălări de bani după aceeași schemă după 2015 și cine anume sunt beneficiarii finali.

„Pe parcursul lucrărilor comisiei au fost constatate și alte scheme de spălări de bani prin contracte fictive și altele”, a mai spus Inga Grigoriu.

Ea a mai spus că raportul Comisiei de ancheta va deveni public. „Este o analiză complexă a acelor ani în baza răspunsurilor primite de la organele competente ale statului cu activitate pentru prevenirea spălărilor de bani”, a mai spus ea. Raportul se bazează pe patru piloni care explică precis evenimentele din acești ani. Deputata a afirmat că menirea raportului este să arate inacțiunea instituțiilor statului și metodele prin care au fost modificate legi pentru a înlesni schema de spălare a banilor.

Grigoriu a explicat că o parte din bani au fost spălați prin segmentul transnistrean și cum au fost falimentate întreprinderi regionale prin atacuri raider. Comisia a mai găsit conexiuni ale acestor acțiuni și cu „furtul miliardului”. Schema a funcționat prin intepuși, companii naționale și unele înregistrate în zone offshore.

„Cetățeni ai Ucrainei avea misiunea de a depune cereri de chemare în judecată în numele entităților juridice creditoare cu scopul de a fi emise ordonațele judecătorești către executorul judecătoresc ales de către creditor. Apoi toate ordonanțele erau executate doar într-o singură bancă din Republica Moldova, iar mijloacele financiare era încasate forțat nu de la cei care aveau datori, ci din conturile băncilor corespondente din Federația Rusă, acestea neavând statu de dator în contractele fictive, dar care procesau plăți în numele lor la ordinele fiduciarilor indicați în ordonanță.

Ea a mai spus că rolul executorilor judecătoreștei era unul important în implementarea operațiunii. Cinci executori judecătorești era contractați de către cele 20 de companii creditoare înregistrate în zone offshore care se regăsesc și în alte scheme făcute în Moldova. Printre ele se numără Ronida Investment LP LP, Mirabax Invested Limited, Zorba International, Seabon Limited, Pervaia System Limited.