Printre principalele constatări ale raportului este polarizarea societății, legată de statutul Republicii Moldova de țară candidată la UE și de implicarea Federației Ruse în procesul electoral. Astfel, perioada a fost marcată de discursuri de ură și defăimare, a declarat șeful Misiunii Promo-LEX, Nicolae Panfil.

„Această campanie a fost în mare parte despre confruntarea dintre două proiecte geopolitice –  aderarea la Uniunea Europeană și pe de altă parte s-a vorbit despre implicarea Federației Ruse în procesul electoral, despre proiectele alternative, despre mișcările suveraniste. Toate acestea au generat un climat sociopolitic tensionat și pe alocuri au escaladat în discursuri tensionate, dure, care au utilizat inclusiv PR negru și discurs de ură.”, a precizat Nicolae Panfi.

Promo-LEX a constatat cel puțin 84 de cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative. În 66 cazuri a fost vizat PAS, în 8 cazuri – BE Patriotic, în 5 cazuri – BE Alternativa, în 3 cazuri – CUB, în câte 1 caz – LOC și PNM. Printre acestea se numără atribuirea meritelor pentru proiecte finanțate din bani publici, folosirea sediilor instituțiilor statului pentru activități electorale, implicarea primarilor și a funcționarilor publici în campanie în timpul orelor de muncă, precum și organizarea de întâlniri electorale cu angajați din sectorul bugetar.

Monitorizarea civică realizată de Promo-LEX a identificat cheltuieli neraportate de cel puțin 693 de mii de lei, în special pentru publicitatea pe rețele sociale (72%), transport (14%), deplasări în străinătate (7%) și recompense pentru agitatori (4%). Cele mai mari discrepanțe au fost estimate la PAS (43% din total), urmat de PPDA (12%), LOC (10%) și UCSM (7%).

De asemenea, Promo-LEX a observat și comportament inautentic coordonat pe rețelele sociale, constând în crearea de conturi false, pagini web-clonă ce amplificau artificial narative menite să compromită procesul electoral. Exemple sunt campaniile pe TikTok cu videoclipuri generate prin AI, pagini ce distribuiau mesaje false despre secțiile de votare sau despre falsificarea buletinelor.

„Totodată, în perioada raportului au fost documentate cel puțin 72 de cazuri de discurs de ură, dintre care 62 în context electoral, vizualizate de peste 2,6 milioane de persoane. Acestea au avut la bază criterii precum „apartenența politică”, „opinie”, „orientare sexuală”, „identitate de gen”, „etnie”, „sănătate”, „sex” și ”gen”,. Discursurile de ură au fost generate atât de către politicieni și concurenți electorali, cât și de către simpatizanți și lideri de opinie. Discursuri homofobe au fost generate de către candidații Constantin Cojocari și Ion Ceban, mesajele care au promovat prejudecăți și stereotipuri privind persoanele de etnie romă au fost lansate de către Renato Usatîi, iar mesaje sexiste și xenofobe au fost generate de către Victoria Furtună”, a precizat Nicolae Panfi.

Implicarea cultelor religioase în campania electorală a fost documentată prin cel puțin șase cazuri, deși legea interzice expres implicarea bisericii. Exemplele includ distribuirea de mesaje pe canale de Telegram ce îndeamnă la alegerea în baza credinței, participarea unor candidați la slujbe religioase sau utilizarea imaginilor cu lăcașe de cult în materiale de campanie.