Lucrarea scrisă de Centrul Național pentru Restaurarea Climei nu este un studiu științific, ci o încercare de a modela scenarii cu privire la viitorul planetei în funcție de cercetări existente. Ea arată un viitor întunecat în care mai mult de un miliard de oameni sunt strămutați, producția de alimente scade semnificativ, iar unele dintre orașele cele mai populate ale planetei vor fi parțial abandonate.

Cuvântul înainte al articolului este scris de Chris Barrie, un amiral pensionat și fostul lider al Forțelor de Apărare Australiei care spune că „după războiul nuclear, încălzirea globală produsă de umanitate este cea mai mare amenințare la adresa vieții pe planetă”.

Impactul creșterii cu 1.5 grade celsius a temperaturii globale

„Un viitor apocaliptic nu este inevitabil, dar fără măsuri drastice și imediate, viitorul nostru nu arată bine”, mai spune Barrie.

Andrew King, lector pe știință climatică la Universitatea din Melbournecare nu a fost implicat în redactarea raportului, spune că evenimentele enunțate de acesta sun plauzibile, deși nu se așteaptă ca civilizația umană să dispară în 2050: „Fără îndoială, încălzirea globală este o amenințare serioasă pentru civilizația umană”. Cu toate că spune că se așteaptă ca problemele menționate de raport să existe până în 2050, King nu este sigur de cât de răspândite vor fi.

Viitorul prezis de raport este unul plin de catastrofe globale. David Spratt și Ian Dunlop, cercetători în schimbări climatice, avertizează că încălzirea globală reprezintă o „amenințare existențială la adresa umanității pe termen scurt și mediu”.

Folosind concluzii științifice pre-existente, cei doi au ajuns la concluzia că o reștere a temperaturilor globale cu 3 grade celsius până în 2050 înseamnă că 55% din populația lumii pe 35% din teritoriul său reprezintă mai mult de 20 de zile căldură letală pe an, „dincolo de potențialul de supraviețuire al umanității”.

Într-un asemenea scenariu, multe ecosisteme, inclusiv cele din zona arctică, pădurea amazoniană tropicală și recifurile de corali s-ar prăbuși. De-a lungul Africii de vest, Americii de Sud tropicale, în Orientul Mijlociu și în Asia de sud-est ar fi mai mult de 100 de zile pe an de căldură mortală, ceea ce ar duce ca peste 1 miliard de oameni să părăsească aceste regiuni.

Producția de alimente ar fi și ea afectată din cauza scăderii catastrofale a populațiilor de insecte, căldură prea puternică pentru ca oamenii să supraviețuiască în mai multe regiuni cheie ale producției de alimente, precum și din cauza deficitului cronic de apă potabilă. O astfel de scădere dramatică în producție va afecta și prețurile care ar crește exponențial, spun autorii lucrării.

Creșterea nivelului oceanelor și mărilor va face ca mulți dintre locuitorii din Mumbai, Jakarta, Guangzhou, Hong Kong, Ho Chi Min City, Shanghai, Bangkok și Manila să părăsească aceste orașe. În jur de 15 milioane de locuitori din Bangladesh ar urma să părăsească și ei țara.

„Consecințele sociale merg de la o creștere în fervoare religioasă până la haos efectiv. În acest scenariu, schimbările climatice provoacă o dislocare permanentă în relația umanității cu natura”.

Dezastrul iminent

Acest raport nu reprezintă prima încercare a cercetătorilor de a atrage atenția asupra prtoblemelor sociale care ar putea rezulta din încălzirea globală. În martie, un articol al ONU a avertizat că perioada în care umanitatea mai poate să acționeze pentru a schimba lucrurile este pe sfârșite.

ONU mai spune că într-un scenariu în care umanitatea continuă ca până acum, milioane de morți premature sunt de așteptat din cauza poluării aerului, exctincții în masă ale anumitor specii care afectează capacitatea de a furniza alimente și alte resurse. Poluarea apelor va face, de asemenea, ca infecțiile cu microbi rezistenți la antibiotice să fie una dintre cauzele majore ale mortalității până în 2050.

De asemenea, în mai, IPBES, un grup de cercetători afiliat ONU, a lansat un raport asupra biodeviersității globale care arată că 75% din suprafața terestră a planetei a fost „alterată semnificativ” și un milion de specii se confruntă cu extincția iminentă.