În ultimii ani, criminalitatea a suferit o transformare majoră la nivel global, mutându-se tot mai mult în mediul online, a spus șeful Inspectoratului Național de Investigații, Arcadie Catlabuga. Formele clasice de infracționalitate sunt înlocuite de activități hibride, bazate pe utilizarea tehnologiilor informaționale, unde identificarea autorilor și a locului comiterii faptelor devine extrem de dificilă, mai spune el.

Cele mai frecvente scheme includ platforme false de investiții, fraude prin „asistență tehnică” falsă din partea companiilor de telecomunicații sau băncilor, phishing și compromiterea conturilor de pe rețelele sociale. În multe cazuri, victimele sunt manipulate să transfere bani sau să ofere date bancare, iar sumele sunt sustrase în doar câteva minute, a explicat Arcadie Catlabuga.

„Formele clasice ale criminalității sunt întâlnite tot mai rar, locul lor luând forme noi (...) comise în special în mediul online. Principalele forme de manifestare a fraudelor în mediul online sunt platforme online false de investiții, în aceste cazuri prin intermediul publicității postate în mediul virtual,  sub pretextul obținerii unor câștiguri bănești rapide, victimele sunt atrase pe diverse platforme comerciale și burse financiare online.  După înregistrare,  infractorii apelează telefonic victimele din Republica Moldova, cărora li se prezintă ca experți financiari și prin metoda ingineriei socialei ii conving să transfere mijloacele financiare pe conturi neidentificate al persoanelor fizice și juridice din afară țării. O altă formă este frauda prin asistența tehnică falsă a companiilor de telecomunicații, unde infractorii apelează victimele, se prezintă drept angajați ai unor companii din telecomunicație și, sub pretextul unor actualizări urgente ale aplicațiilor, conving victimele să instaleze aplicații malițioase. Odată instalată, aceasta permite infractorilor acces la telefon sau calculator prin blocarea ecranului și pătrunderea în aplicațiile de Mobile Banking de unde sunt efectuate transferuri frauduloase. În câteva minute,  practic, victima rămâne fără sumele de bani din cont. O altă formă este compromiterea conturilor din cadrul rețelelor de socializare. După compromitere, sunt solicitate împrumuturi financiare din numele persoanelor cărora le aparțin aceste conturi compromise”, a declarat Arcadie Catlabuga. 

Datele statistice arată o creștere semnificativă a acestui fenomen. În 2023 au fost înregistrate 924 de infracțiuni cu un prejudiciu de aproximativ 30 de milioane de lei, în 2024 numărul cazurilor a fost de 116, dar cu pierderi estimate la 130 de milioane de lei. În 2025, situația s-a agravat considerabil, fiind documentate 1.757 de infracțiuni, cu un prejudiciu total de peste 272 de milioane de lei.

„Factorii care au generat această creștere, este evoluția ingineriei sociale, evoluția inteligenței artificiale și utilizarea programelor care creează conținut deepfake.  Este foarte important să subliniem că fenomenul fraudelor financiare cunoaște o tendință ascendentă, iar metodele utilizate de infractori evoluează constant”, a mai spus Arcadie Catlabuga. 

Investigarea acestor infracțiuni, spune șeful Inspectoratului Național de Investigații, este îngreunată de anonimatul infractorilor, lipsa prezenței fizice și caracterul transfrontalier al activităților. În plus, autoritățile întâmpină dificultăți în obținerea datelor de la platformele online și în destructurarea rețelelor de tip call-center, care operează sub acoperirea unor activități aparent legale, dar sunt implicate în fraude la scară largă.