La o conferință de presă la IPN, Victor Parlicov, referindu-se la cele patru categorii menționate, a evidențiat și câteva practici bune. Este vorba de publicarea planurilor de conformitate, a celor de dezvoltare a rețelelor și aprobarea planurilor de acțiuni pentru situații excepționale.

Victor Parlicov a precizat că cei 115 indicatori selectați au fost grupați în opt categorii. Informația a fost colectată în perioada august-octombrie 2020. Studiul reflectă situația privind transparența, accesibilitatea informației, starea de lucruri în sectorul energetic. „Această analiză s-a făcut doar în baza datelor disponibile publicului. Sensul acestei analize este să vedem câtă informație din tot volumul care trebuie să existe public într-o piață funcțională este la noi și s-o comparăm cu alte țări din regiune”, a precizat expertul.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat, WatchDog.md, a comunicat că studiul este regional, axat pe transparența în sectorul energetic din trei țări: Moldova, Ucraina și Georgia. „Este un instrument util pentru consumatorii care vor să se documenteze despre ce se întâmplă în sectorul energetic și au nevoie de acces la informații, pentru investitori, care vor să intre pe o piață și vor să analizeze care e potențialul, care sunt concurenții și pentru reglementatori, ca să urmărească în ce măsură operatorii respectă cerințele privind divulgarea informației”, a spus expertul.

Referindu-se la patru categorii de indicatori (consum, raportare, politici publice și autorități publice), Sergiu Tofilat a remarcat mai multe lacune, printre care lipsa informației privind nivelul de contorizare, nepublicarea programelor bugetare și rapoartelor de implementare sau neevaluarea eficienței politicilor de reglementare. Drept bune practici, expertul a menționat faptul că conectarea la rețea este permisă numai cu instalarea contorului, aprobarea indicatorilor de eficiență energetică și publicarea proiectelor, actelor de reglementare pentru consultări publice.

Raportul conține și o analiză comparativă dintre cele trei țări. În Georgia indicile transparenței are un scor de 56, în Moldova – 53 și Ucraina – 60. Cel mai rău capitol la care stă Moldova e raportarea, dar scorul altor grupuri de indicatorii poate fi ușor reparat. „Vă asigur că pe cele mai multe din dintre cerințele existente în documentele internaționale avem informații colectate, dar nu sunt raportate în formă completă. Cu un efort minim, am putea îmbunătăți câteva elemente care să ne ridice semnificativ scorul mediu. Al doilea element, care ține de faptul că suntem mai jos ca alte țări, e că nu avem încă liberalizarea pieței angro și cu amănuntul, în special la gaze naturale și la energia electrică, în lipsa unui operator de piață și a unui model funcțional de piață”, a explicat expertul.

Raportul privind indicatorii de transparență a sectorului energetic din Moldova a fost realizat cu suportul Uniunii Europene și National Endowment for Democracy.