„Raportul reprezintă o analiză multiaspectuală a ratei de implicare a femeilor din Republica Moldova în domeniul antreprenorial și cuprinde caracteristicile socio-demografice ale antreprenorilor, factorii de influență la etapele de inițiere și de desfășurare a afacerii, accesul la finanțe și proprietăți, performanțele economice, activitatea de inovare și de utilizare a tehnologiilor informaționale, sau remunerarea în cadrul întreprinderilor“ a declarat Vitalie Valcov, Director General, Biroul Național de Statistică.

Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară, UN Women Moldova, a menționat: „Studiul pe care îl lansăm astăzi ne va oferi o multitudine de informații, date și analize exacte sensibile la gen, care ar trebui utilizate în continuare pentru înlăturarea provocărilor și barierelor cu care se confruntă femeile în afaceri și pentru identificarea măsurilor mai eficiente, astfel încât beneficiarele finale să se poată bucura de bunăstarea familiei lor. Acest studiu poate servi drept ajutor Guvernului pentru a progresa în atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă.”

„Femeile antreprenoare au fost afectate în mod disproporționat de COVID19. Raportul relevă că femeile gestionează în principal micro-întreprinderi, ceea ce le expune unor vulnerabilități mai mari. Aceste vulnerabilități vor fi reflectate în Evaluarea impactului socio-economic, condusă de PNUD.” – a declarat Dima Al-Khatib, reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova. 

Autoarea studiului, Rodica Nicoară, face o analiză comparativă cu situația anului 2009, atunci când BNS a elaborat o cercetare similară.

Femeile dețin micro-afaceri mai frecvent decât bărbații (90,3% versus 82,3%) și rareori dețin afaceri de dimensiuni mijlocii și mari (1,3% versus 3,3%). Ele mai rar lansează afaceri din proprie inițiativă (cu 12,1 p.p. mai puțin) și mai des apelează la suportul membrilor familiilor (cu 11,8 p.p. mai mult), se constată în studiu.

Domeniul comerțului cu amănuntul, serviciilor, hoteluri și restaurante reprezintă interes mai sporit în rândul femeilor, în timp ce bărbații optează mai des pentru domeniul agricol, construcțiilor, transportului și depozitării și TIC. 

Întreprinderile mijlocii și mari deținute de femei participă mult mai activ la activitatea de export: circa 39% din întreprinderile mijlocii (cu 5 p.p. mai mult decât bărbații) și circa 63% din întreprinderile mari (cu 20 p.p. mai mult decât bărbații). În același timp, toate întreprinderile femeilor antreprenoare, cu excepția celor formate din 0-1 salariați, utilizează mai intens facilitățile TIC în activitate, dovedindu-se orientarea acestora spre creșterea eficienței și productivității.

În același timp, femeile reușesc să dezvolte mai rapid afacerile și să creeze mai multe locuri de muncă. De la înființare, afacerile femeilor au crescut în medie cu 84%, pe când ale partenerilor de sex masculin cu circa 78%. 

Femeile antreprenoare beneficiază în proporție mai mică de sprijin în cadrul programelor de suport antreprenorial comparativ cu bărbații, ponderea femeilor antreprenoare susținute fiind mai joasă decât cota antreprenoriatului feminin la nivel național (23,8% comparativ cu 33,9%)

Sursele de date pentru elaborarea raportului au inclus rezultatele cercetării statistice privind dezvoltarea mediului de afaceri, desfășurată de BNS în septembrie 2018, precum și alte anchete pe întreprinderi.