Raport CJI | Patru posturi de televiziune au continuat să facă partizanat în favoarea unor candidați
-
03 Noiembrie 2020 16:01
Patru posturi de televiziune din zece, monitorizate de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020, au continuat să favorizeze masiv anumiți candidați electorali în perioada 23 – 31 octombrie.
Totodată, o parte din posturile menționate au schimbat perspectiva de abordare a candidaților, acordând majorității spațiu pentru a vorbi cel puțin în 1-2 știri despre prioritățile lor electorale. Acestea sunt câteva dintre principalele concluzii ale celui de-al cincilea raport de monitorizare, lansat de CJI marți, 3 noiembrie.
Potrivit raportului, postul public de televiziune Moldova 1 a oferit acces în știri tuturor candidaților electorali care au organizat activități de campanie, tonalitatea reflectării acestora fiind în majoritatea cazurilor neutră, la fel ca și în cazul partidelor politice. Dintre concurenții electorali, Igor Dodon, candidat independent sprijinit de PSRM, a avut o apariție în context negativ, iar reprezentanții Guvernului au fost reflectați preponderent neutru și de două ori în lumină pozitivă. Postul a tratat egal toți concurenții electorali care au apărut în știri de campanie, reflectând obiectivele lor electorale.
Primul în Moldova, NTV Moldova și Accent TV au utilizat de cele mai multe ori aceleași unghiuri de abordare, fiind evident tratamentul privilegiat al unor candidați electorali. Astfel, posturile au urmărit și au reflectat amplu activitățile de campanie ale lui Igor Dodon, care a fost favorizat masiv atât prin frecvența mare a aparițiilor/spațiul alocat intervențiilor directe, cât și prin tonalitatea pozitivă. De asemenea, posturile au difuzat în total 64 de materiale pozitive despre activitatea PSRM, cea a administrației publice centrale și locale, care au fost favorabile pentru Igor Dodon. Pe de altă parte, candidata PAS, Maia Sandu, a fost mai mult menționată, decât citată la aceste posturi, tonalitatea reflectării fiind negativă în 22 de cazuri.
Ceilalți concurenți au fost reflectați mai rar. De remarcat e că majoritatea concurenților, cu excepția lui Renato Usatîi, candidatul PN, au apărut în cel puțin câte o știre despre platformele lor electorale la aceste posturi.
Prime TV a oferit acces egal tuturor candidaților electorali, aceștia fiind reflectați în mai multe știri privind obiectivele lor electorale, preponderent în lumină neutră. Partidele politice menționate/citate în materiale au fost prezentate neutru în majoritatea cazurilor, cu excepția PP Șor, care a avut și 5 apariții în lumină pozitivă.
Publika TV a informat despre promisiunile electorale ale majorității concurenților electorali, cu excepția lui Tudor Deliu, candidatul PLDM, ale cărui activități nu au fost reflectate. Majoritatea materialelor relevante au prezentat candidații electorali în lumină neutră, la fel ca pe reprezentanții partidelor politice și ai instituțiilor statului.
Jurnal TV a tratat egal concurenții în știri, informând despre întâlnirile/promisiunile electorale ale tuturor, tonalitatea reflectării fiind în majoritatea cazurilor neutră. Igor Dodon a avut 4 apariții în lumină negativă, în special în emisiuni. Partidele politice au fost reflectate preponderent neutru, cu excepția Pro Moldova și PSRM, care au fost prezentate câte o dată și în lumină negativă.
Pro TV Chișinău a informat despre obiectivele electorale ale majorității candidaților, cu excepția lui Igor Dodon și a Violetei Ivanov, candidata PP Șor, știrile fiind realizate preponderent în baza declarațiilor din cadrul dezbaterilor electorale. Tonalitatea reflectării pentru majoritatea concurenților electorali a fost neutră, cu excepția lui Igor Dodon care a avut și 2 apariții în lumină negativă. Majoritatea partidelor vizate au fost reflectate neutru, la fel ca și instituțiile statului.
TV8 a reflectat campania electorală mai mult în emisiuni cu tangență electorală directă sau indirectă și dezbateri. Postul nu a informat în știri despre obiectivele electorale ale candidaților, cu excepția Maiei Sandu, candidata PAS, Dorin Chirtoacă, candidatul BE Unirea, și Octavian Țîcu, candidatul PUN, care au fost protagoniștii știrilor făcute în baza declarațiilor din cadrul dezbaterilor. Ceilalți candidați au fost prezentați în știri de alt gen decât cele de campanie. De cele mai multe ori, tonalitatea reflectării candidaților electorali a fost neutră. Igor Dodon a avut 2 apariții în lumină negativă în emisiuni. Partidele politice și instituțiile statului au fost reflectate neutru.
Televiziunea Centrală a oferit acces relativ egal în știri candidaților electorali. Igor Dodon a avut cele mai multe apariții/mențiuni, iar Violeta Ivanov – cel mai mare spațiu pentru citatele directe. Postul a informat despre activitățile de campanie ale majorității candidaților, cu excepția activităților lui Octavian Țîcu și ale lui Tudor Deliu. Majoritatea candidaților electorali au fost reflectați neutru, cu excepția Violetei Ivanov, care a fost reflectată pozitiv de 4 ori și neutru de 4 ori. Violeta Ivanov a fost favorizată și de aparițiile pozitive ale PP Șor – 12, tonalitatea reflectării celorlalte partide fiind neutră.
Prin monitorizarea mass-media, CJI și-a propus să informeze publicul cu privire la comportamentul presei în campania electorală și accesul concurenților electorali la mass-media, dar și să sesizeze instituțiile de reglementare cu privire la tendințele în măsură să afecteze performanța mass-mediei sau să compromită abilitatea acesteia de a oferi publicului informații veridice, echidistante și pluraliste.
CJI recomandă Consiliul Audiovizualului să folosească rapoartele de monitorizare pentru a se autosesiza și a evalua dacă posturile monitorizate au respectat dreptul la informare completă, obiectivă și veridică.
În total au fost monitorizate zece posturi de televiziune: Moldova 1, Prime TV, Publika TV, Jurnal TV, NTV Moldova, Primul în Moldova, Accent TV, Pro TV, TV8 și Televiziunea Centrală. Canalele au fost selectate în conformitate cu următoarele criterii: audiența/impactul (național, regional), tipul de media (audiovizual), forma de proprietate (publică, privată), limba difuzării (română, rusă).