Potrivit raportului, din cele 33 acțiuni incluse în plan, doar șapte au fost realizate, iar 26 au rămas nerealizate sau parțial realizate., precizează sursa citată. Evaluarea a mai constatat că cel mai problematic a fost capitolul ”Ridicarea nivelului de transparență decizională în cadrul autorităților de mediu și asigurarea accesului la informația de mediu”, unde toate acțiunile au rămas nerealizate. Încă un domeniu unde a fost înregistrat regres semnificativ ține de aplicarea contravențiilor de mediu. Experții au constatat că pe de o parte amenzile se aplică în mod discreționar, care lasă loc pentru abuzuri, iar pe de altă parte deseori acestea sunt incomensurabile cu daunele de mediu și, respectiv, prea mici și permisive pentru contravenienți.
Cele mai importante progrese au fost înregistrate doar la capitolul ”Ajustarea și dezvoltarea cadrului normativ primar”, cadrul normativ de mediu fiind într-o continuă perfecționare, însă au rămas restanțe în ceea ce privește dezvoltarea cadrului normativ secundar și, respectiv, implementarea acestuia. Totodată, au fost făcuți anumiți pași pentru crearea funcțiilor sau desemnarea responsabililor pe acțiuni de integritate în cadrul Inspectoratului pentru Protecția Mediului, precum și în cadrul Agenției de Mediu.
Principalele constrângeri care au împiedicat implementarea documentului au fost instabilitatea politică și deprioritizarea obiectivelor de mediu din agenda politică, ca urmare a reformei administrației publice centrale din anul 2017. În rezultat, s-a redus din capacitatea instituțiilor de mediu de a implementa eficient politicile în domeniu, a fost afectata comunicarea și coordonarea dintre instituțiile de mediu, s-a redus din capacitatea Fondului Ecologic Național de a finanța în egală măsură programele de mediu, subfinanțarea din bugetul public a instituțiilor de mediu și a sectorului în general.
Principalele recomandări ale experților s-au referit la planificarea acțiunilor anticorupție în documentele strategice sectoriale pe termen lung, finanțarea domeniului mediului în cadrul unor programe bugetare dedicate, excluderea practicilor clientelare și coruptibile pe distribuția resurselor bugetare pentru realizarea obiectivelor de mediu, consolidarea capacităților instituționale ale autorităților din acest domeniu ș.a.