Raportul Curții de Conturi relevă că, deși, lucrările de proiectare au început în 2016, construcția propriu-zisă a penitenciarului nu a început nici către finele anului trecut. Cu toate acestea s-au cheltuit peste 11 milioane de lei pentru salarizarea personalului Unității de Implementare a Proiectului. Membrul Curții de Conturi, Petru Rotaru, a întrebat reprezentații echipei de implementare dacă anul 2022 este un termen real în contextul în care până acum s-au admis întârzieri la executarea proiectului.

În contextul în care noi discutam despre construcția penitenciarelor și cheltuielile pe care le are Republica Moldova la CEDO unde este condamnată pentru condiții unumane de detenție, am o întrebare ce ține de penitenciarul din Chișinău. Din constatările echipei de audit, dacă acest penitenciar urma să fie dat în exploatare la finele anului 2019, după aceasta a fost semnat un alt acord la acest contract în ceea ce privește darea în exploatare a acestui penitenciar în anul 2022. Echipa a constatat o întârziere de 54 de luni la valorificarea acordului de finanțare cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Vreau să aud dacă acest termen de 2022 este unul fezabil și dacă el va fi executat în termen.

Managerul de proiect în cadrul Unității de Implemnetare, Igor Eșanu, a menționat că până acum a avut loc mai multe licitații pentru selectarea companiei de construcție, care, însă, au eșuat. Acum se poartă discuții directe cu trei companii, iar la începutul toamnei ar urma să fie semnat contractul. El a dat asigurări că în doi ani, noul penitenciar va fi operațional.

Ne-am propus ca până în luna septembrie să fie semnat contractul cu una din companiile date. Ceea ce ține de construcție până în anul 2022, noi am pus termen de costrucție 36 de luni. Alte companii în ofertele lor s-au arătat mai disponibili ca construcția să meargă mai repede.

În 2019, la solicitarea Ministerului Justiției a fost majorată suma împrumutului oferit de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei cu zece milioane de euro, valoarea totală a împrumutului fiind de 49 de milioane de euro. Totodată, Guvernul urmează să majoreze contribuția sa cu 2,3 milioane de euro până la valoarea de 6,8 milioane de euro.

Anul trecut, Republica Moldova a pierdut trei dosare la CEDO din cauza condițiilor inumane și degradante din penitenciare.

La 1 ianuarie 2019 a intrat în vigoare mecanismul compensatoriu pentru soluționarea reclamațiilor privind condițiile inumane de detenție. La un an de la implementarea acestui mecanism, Guvernul a decis să instituie un moratoriu din cauza faptului că majoritatea deținuților au cerut în instanță reducerea pedepselor din cauza condițiilor precare de detenție.

În urma aplicării acestui mecanism, au fost eliberați din închisori 163 de persoane, iar cuantumul despăgubirilor de ridică la aproape două milioane de lei.

Printre cazurile de rezonanță în care a fost aplicat acest mecanism compensatoriu se numără cel al fostului premier Vlad Filat, eliberat în urmă cu un an din închisoare după ce sentința de condamnare de nouă ani a fost redusă cu 682 de zile.