Sunt concluziile unui raport privind situația economică în acest an și prognozele pentru anul viitor, lansat astăzi deIDIS „Viitorul”. Scăderea dramatică a remitențelor, diminuarea exporturilor, lipsa investițiilor și stoparea finanțelor publice din cauza unei crize bugetare fără precedent sunt doar câteva dintre provocările care stau în fața guvernării.

Creditarea de către stat a celor 3 bănci falimentare, implementarea defectuoasă a Acordului de Asociere cu UE, sistarea finanțării externe și intrarea mai multor sectoare ale economiei în recesiune va aprofunda criza prin care trece Republica Moldova, consideră autorii studiului. Astfel, una din provocările de bază ar fi menținerea stabilității cursului valutar, de care va depinde nivelul de inflație, prognozat în acest an la un nivel de 7.2%.

O altă provocare, potrivit expertului Sergiu Gaibu, este nivelul înalt al corupției, scăderea dramatică a remitențelor și exodul populației,care aprofundează criza, și polarizează și mai mult societatea moldovenească între săraci și prea bogați.

Potrivit raportului,sunt de asemenea necesare o serie de reforme care ar debloca asistența financiară, printre care revizuirea facilităților fiscale, ce au depășit valoarea de 3 miliarde de lei și care au o pondere directă în PIB.

De asemenea, susține expertul Viorel Chivriga, piața de desfacere a produselor moldovenești va continua să se micșoreze în lunile ce urmează din cauza contractării economiilor din țările în care Republica Moldova își exporta tradițional marfa.

Experții IDIS „Viitorul” au elaborat mai multe recomandări pentru a depăși obstacolele existente în domeniul economiei, printre care crearea unei industrii proprii, stimularea agenților economici și investitorilor și revizuirea modelului ce ține de valoarea adăugată.

O altă recomandare ar fi crearea unui fond de dezvoltare care să ofere credite investiționalepentru a fi create circa 50 de mii de locuri de muncă, dar și să îmbunătățească situația financiară a familiilor prin acordarea creditelor sociale. Toate acestea urmează a fi din contul celor aproape 14 miliarde de lei, datorie pusă pe seama cetățenilor după falimentarea BEM, Băncii Sociale și Unibank.