Televiziunea Română este într-o situație financiară critică. 100 de milioane de euro datorii la bugetul de stat, 50 de milioane de euro datorii la societăți comerciale, salariați aflați în conflict cu instituția pentru unele drepturi salariale. Ieri, la Comisiile de cultură din Parlament, în prezența primului ministru Dacian Cioloș a fost dezbătută această problemă. În plus, un proiect de lege propus a trece în procedură de urgență în Parlament propune modificarea legii care reglementează funcționarea Televiziunii și Radioului public, dar prin separarea funcțiilor de președinte și director general. Cum s-ar rezolva însă problema datoriilor TVR prin această modificare a legii, de vreme ce Televiziunea se află în situația, recunoscută de directorul general interimar al instituției, de a nu putea să plătească nici taxele și impozitele, în februarie, către bugetul de stat? Discutăm în ediția de astăzi. Invitați în studio, scriitorul și publicistul Cristian Teodorescu. Bună ziua, bun venit!

Cristian Teodorescu: Sărut mâna, bine v-am găsit!

Realizator: Și editorialistul DC News Val Vâlcu. Bună ziua, mulțumesc foarte mult!

Val Vâlcu: Bună ziua!

Realizator: Așteptăm întrebările și opiniile ascultătorilor, prin sms, la numărul 07488.88.77.66. Legea 41/1994 reglementează funcționarea Radioului și Televiziunii, ca societăți publice. Cele două societăți au avut însă rezultate complet diferite, deși funcționarea lor a fost reglementată prin aceeași lege. Conținutul editorial de la RADIO ROMÂNIA este validat zilnic de cele 4,5 milioane de asculători ai posturilor noastre, iar din punct de vedere financiar, rezultatele SRR și TVR sunt diametral opuse. Radioul a avut execuții bugetare foarte bune mereu și excepționale în ultimii ani. Așadar, modificarea legii de funcționare pentru cele două societăți e soluția ca TVR să se redreseze? Dezbaterea de ieri de la Parlament a suprapus aceste două chestiuni - situația de criză financiară din TVR și proiectul de modificare a legii. Alin Șerbănescu relatează:

Reporter - Alin Șerbănescu: Președintele Comisiei pentru cultură, artă și mass media din Senat, social-democratul Georgică Severin, a inițiat recent un proiect de modificare și completare a legislației, care reglementează organizarea și funcționarea Televiziunii și Radioului public. Proiectul de act normativ a avut ca punct de pornire situația dificilă de la TVR, dar vizează și Radioul public. Printre modificări se numără inclusiv separarea funcției de președinte al Consiliului de administrație de cea de director general. Senatorul social-democrat Georgică Severin consideră că această modificare este normală pentru ambele instituții, chiar dacă situația financiară a Radioului public este mult mai bună decât cea a TVR.

Georgică Severin: Este o problemă, o decizie a Parlamentului, care nu are de ce să afecteze bunul mers al situației din Radio și nici din TVR. Faptul că în momentul de față, consiliile de administrație sunt direct dependente de activitatea directorului general și o eventuală demitere a sa duce automat și la încetarea mandatului consiliului de administrație nu este firesc, pentru că membrii consiliului de administrație vor fi mult mai interesați de păstrarea funcției de către directorul general, ca să rămână în funcția de membri CA și nu să exercite un control eficient.

Reporter: Inițiativa legislativă a președintelui Comisiei pentru cultură, artă și mass media din Senat se înscrie în preocuparea generală privind salvarea TVR. Această preocupare a generat ieri o dezbatere în Parlament, la care au participat senatori, deputați, membri ai guvernului și reprezentanți ai Televiziunii publice. După mai mult de două ore de discuții, s-au identificat două posibile măsuri pe termen lung. Una ar fi modificarea legislației, astfel încât TVR să poată intra în insolvență și în urma acestei proceduri să nu mai fie presată de creditori până când se găsește o cale de rezolvare a crizei. O a doua soluție ar fi înființarea unei noi societăți de televiziune, fără datorii și cu o structură mai eficientă. Până la aplicarea acestor soluții trebuie luate însă măsuri imediate, care să împiedice intrarea TVR în incapacitate de plată. Premierul Dacian Cioloș afirma ieri că executivul poate căuta soluții legale pentru situația de moment, dar nu poate acorda TVR sprijin financiar de la buget până în luna iulie.

Dacian Cioloș: Asta ar însemna să facem rectificare bugetară, însă până atunci sunt câteva măsuri care ar trebui să poată să fie luate, pentru a închide robinetul risipei.

Reporter: Premierul Dacian Cioloș susținea că soluțiile pentru supraviețuirea TVR trebuie să vină din Parlament, instituție sub controlul căreia se află Televiziunea publică. Deputatul PSD Viorel Ștefan atrăgea însă atenția că Parlamentul supraveghează doar corectitudinea editorială a Televiziunii și Radioului public și nu performanțele economice. Președintele Comisiei de buget-finanțe din Camera Deputaților, Viorel Ștefan, preciza că acum trebuie măsuri urgente pentru plata salariilor din TVR.

Viorel Ștefan: Un compromis ar trebui să genereze o măsură excepțională, dată situația excepțională legat de faptul că nu se pot plăti salariile și oamenii care sunt angajați acolo nu au nici o vină.

Reporter: Președintele Comisiei de cultură din Camera Deputaților, deputatul liberal Gigel Știrbu, declara că soluțiile pentru TVR trebuie să vină în primul rând de la Parlament.

Gigel Știrbu: Să găsim soluția legală pentru ca serviciul public de televiziune să poată intra în insolvență. Cel mai mare pericol sunt aceste executări silite.

Reporter: Liderul UDMR, deputatul Kelemen Hunor, a respins ca posibilitate de salvare a TVR unificarea acestei instituții cu Radioul public.

Kelemen Hunor: Radioul merge bine. Haideți să nu încercăm să facem dintr-un singur mort încă un alt bolnav care va muri încet, încet. Comasarea cu Radioul nu este o soluție.

Reporter: Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a ținut să atragă atenția că lipsa performanței TVR nu este cauzată neapărat de legislație și a subliniat că Radioul public obține constant rezultate bune deși funcționează în baza acelorași legi. În ceea ce privește supraviețuirea TVR, aceasta va depinde inclusiv de buna colaborare dintre guvern și parlament, a adăugat Călin Popescu-Tăriceanu.

Călin Popescu-Tăriceanu: Guvernul încearcă să pasezee responsabilitatea parlamentului și parlamentul ar fi foarte fericit dacă ar veni guvernul cu o soluție. Și între aceste două scaune cade televiziunea. Cam asta e situația.

Reporter: Situația TVR rămâne deocamdată incertă, iar parlamentarii și reprezentanții guvernului vor căutasoluții și în perioada următoare. Ministrul finanțelor publice, Anca Paliu Dragu, a cerut ieri să i se acorde câteva zile, timp în acre să analizeze propunerile și să revnă în parlament cu soluții viabile pentru TVR.

Realizator: O relatare de Alin Șerbănescu. Dvs vă explicați, domnule Cristian Teodorescu, cum se face că Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune au fost guvernate de aceeași lege dar cu rezultate complet, complet diferite, diametral opuse și editorial, și financiar?

Cristian Teodorescu: Din punctul meu de vedere, dacă vezi că o lege, aceeași lege, legea asta 41 care e soră cu tramvaiul care trece prin fața casei mele, duce la efecte divergente, de fapt efecte opuse, înseamnă că problema nu e a legii, ci a instituției care are probleme. În cazul de față, televiziunea are probleme din astea, istorice, nu de un an, nu de doi, ci are probleme de soiul ăsta din cauză că a avut prea mulți nași politici, oameni care îndeobște nu se pricep la televiziune, a fost organizată cu picioarele, îmi pare rău să o spun, am prieteni pe acolo, oameni de ispravă și profestioniști foarte buni, dar e acolo și / o sumedenie de lume care, cum să zic, face act de prezență, oameni care iau salariul nu prea se știe pentru ce... Mă rog, n-ar fi asta problema, dar felul în care e alcătuită strategia de cheltuieli, de investiții, de ce vreți dvs, a TVR mie mi se pare păguboasă de mulți ani. Ultimul director de ispravă, PDG, cum i se spune, președinte de ispravă pe care l-a avut TVR-ul a fost răposatul director al Editurii Nemira, dramaturgul, un om care chiar a izbutit să-i scoată și mai fără datorii, a făcut multe și pentru înfățișarea televiziunii... Nicolau... care ajunsese ca vai de capul ei. Ăștia care au venit după, numiți politic, or fi încercat ei săracii să facă una, alta, dar pentru a fi președinte peste, cum să zic eu, un vapor din ăsta uriaș cum e TVR, domnule, îți trebuie talent, nu numai bunăvoință. Poți să fii om care face presa, om care a avut de a face cu televiziunea, dar dacă n-ai miros pentru managementul unei asemenea instituții, te duci și încurci locul acolo sau te lași încurcat de tot soiul de sfătuitori dintre care unii, din câte îmi aduc eu aminte, nu au făcut altceva decât să căpușeze financiar Televiziunea publică. Ei, ăștia trebuiau dați afară în brânci de acolo. Au fost ținuți cu zecile de ani să facă, cum să zic eu, o sumedenie de bani, că vreo doi, trei au ajuns prin pușcărie, cu mare întârziere după părerea mea. Și acum se întreabă unii șî alții, domnule, dar unde or fi banii noștri? Păi uite unde sunt banii voștri.

Realizator: Ne scriu ascultătorii, "Dacă Radioul merge bine, să fie lăsat în pace și să fie corectat managementul la TVR", Dan din București. O altă ascutătoare, Ana, din București, spune așa: "Ce lege împiedică parlamentul să numească la TVR un consiliu de administrație format din oameni capabili și onesti?". Sunteți profesor de jurnalism, domnule Val Vâlcu, credeți că s-ar rezolva problemele Televiziunii publice prin simpla separare a funcțiilor de președinte și director general?

Val Vâlcu: Nu. Deci, problemele televiziunii n-au început de ieri, de azi. L-am auzit pe domnul Călin Popescu-Tăriceanu pasând problema la guvern. Păi, dânsul este cel mai puțin în măsură îndreptățit să comenteze pentru că el l-a înlocuit pe Valentin Nicolau, care a avut unmandat extraordinar între 2000 și 2004, Televiziunea avea o șansă...

Cristian Teodorescu: L-au /.../ măgărește, dacă ți-aduci aminte, raportul de activitate. El a avut un raport de activitate bun și ei i-au trântit în cap /.../

Val Vâlcu: Acel moment a arătat că televiziunea este sub control politic și că acea funcție este privită politic pentru că, repet, un manager bun a fost schimbat pentru că s-au pierdut alegerile de către PSD în 2004 și dacă gaura n-a părut foarte mare, gândiți-vă că imediat după Valentin Nicolau, de la profit, să-i spunem, de pe plus, televiziunea a venit pe minus./dstanesc/ Deci, dacă iei minusul făcut în primul mandat Tăriceanu, să spunem, că răspunderea e a lui, /.../ ca premier, și punem alături gaura din mandatul Tăriceanu cu plusul care era în mandatul Nicolau, se vede că torpila care scufundă TVR-ul atunci a încasat-o instituția publică. În altă ordine de idei, lucrurile sunt clare în economie, dacă un trust... Că ce vrem? Să trustizăm, să punem la un loc TVR-ul cu Radioul, așa ca structură...

Realizator: Cine vrea acest lucru și de ce să vrea acest lucru? Adică spune și domnul Kelemen Hunor spre exemplu...

Val Vâlcu: Să împartă paguba.

Realizator: Să împartă paguba...

Val Vâlcu: Ideea este simplă, chiar dacă ai avea o conducere... Să spunem, bun, avem mai puține posturi, totuși trebuie să funcționeze fiecare entitate ca un centru de profit, adică bugetele trebuie să fie separate, performanțele trebuie evaluate separat și atunci chiar dacă ar avea o suprastructură comună, să zicem că e BBC-ul, să spunem, evaluarea trebuie să se facă independent, adică din cei 3.000 de salariați care fluieră a pagubă în TVR, tot trebuie să plece.

Cristian Teodorescu: Vreo 2.000, nu mai sunt 3.000.

Realizator: 2.500 de salariați, dintre care sunt 2.000 sunt în conflict pe drepturi salariale cu instituția. Întrebarea este s-a pus problema că e un Consiliu de administrație politizat, de ce ar fi mai puțin politizat dacă este așa, un Consiliu de administrație numit după noua lege, separând funcțiile de președinte și director general, dar cu exact același algoritm politic?

Cristian Teodorescu: Doamnă, după părerea mea, asta e o năuceală fiindcă dacă ăștia care trimit oameni în consiliile astea de administrație, s-ar gândi să trimită meseriași, oameni care au cât de cât experiență în gestionarea, cum se zice, a banului nu neapărat public, aș zice că ar fi o sfârâială în chestia asta, dar în momentul în care tu vrei o dată, să faci dintr-o funcție două, ceea ce e la mintea cocoșului să am o cheltuială în plus, nu o cheltuială în minus, că nu cred acuma că ăla care vine director general vine așa pro-bono la TVR fiindcă îi place lui TVR-ul.

Val Vâlcu: Numai puțin, ca să fiu înțeles, ideea de a face o trustizare ar fi avut sens în care experiența pozitivă de la radio ar fi fost replicată la TVR, deci cu alte cuvinte dacă șeful Radioului conducea și TVR-ul. Nu știu dacă e posibil, care sunt mendrele, ideea doar de a le pune în comun pentru a astupa găurile TVR este greșită, nici nu avem ce să mai discutăm. TVR-ul este în insolvență, să se aplice legile și să intre în insolvență. S-a văzut în cazul Hidroelectrica ce rezultate bune a avut intrarea în insolvență, deci dacă Remus Borza e avocat, nu este tehnician al insolvenței, nu era energetician, nu era inginer de hidrocentrale și uite că Hidroelectrica este pe profit și este cel mai mare investitor din România. În acest model, să fie găsită o casă de insolvență nu știu după ce proceduri și televiziunea să intre în insolvență, pentru că la Televiziunea Română, spre deosebire de Radio România, nu s-au pus criterii de performanță de când e ea, tot timpul s-au scuzat, noi avem un domeniu public, trebuie să existăm că ne obligă EBU, trebuie să existăm că ne obligă legea, bun, dar performanța? Că au zis nu audiențele contează. Bun, și atunci de ce exiști?

Realizator: Acum se plâng însă...

Val Vâlcu: ... obliga EBU cetățenii să privească la TVR, ca să știi o treabă?

Realizator: Se plâng acum, directorul general interimar spune: Cinci români din o sută se uită la programele TVR. Schimbarea din nou a legii prin separarea funcțiilor de președinte și director general o să le crească audiența?
Cristian Teodorescu: Doamnă, după părerea mea, ceea ce ar putea duce la creșterea audienței TVR-ului ar fi ca această instituție, altminteri respectabilă, cu trecut, cu viitor mai cu seamă, să devină o instituție care să-și ia la revedere de la trecutul ăsta păgubos, în care a fost băgată și în care povestea asta cu performanța chiar să devină performanță, fiindcă, domnule, pe de o parte spui: Domnule, noi cu performanța nu. Pe de altă parte însă, la un moment dat, dacă mai țineți minte, ei aveau postul ăla TVR Cultural.

Realizator: TVR Cultural.

Cristian Teodorescu: Așa, păi dacă tot ești post public, de ce dracu să-l omori pe ăla și să nu-ți omori o parte dintre cheltuielile pe care nu le prea poți justifica. Asta e una. TVR-ul atunci când face câte o chestie din asta culturală, domnule, costă de - să te ferească Dumnezeu - și pe urmă se plânge că, domnule, ăștia sunt bani de nerecuperat. Ori, radioul face, radio, un târg de carte, că atunci când s-a apucat Radio România să facă târgul ăsta de carte, o parte dintre oamenii dinăuntru, și știu ce spun, zice: Băi, dar sunteți nebuni? Noi suntem radio, nu ne facem organizatori de târguri de carte. Ei uite, Gaudeamusul e singurul târg de carte din România care are și profit, care și-a dobândit o notorietate din asta, sănătoasă și în țară și în străinătate, iar posturile astea culturale ale Societății Române de Radio, vorbesc de Radio România Cultural, Radio România Muzical, domnule, nu zice nimeni despre ele aici, înăuntru, domnule, să scăpăm de ele, fiindcă ne păgubesc. Au izbutit ei, cum au izbutit...

Val Vâlcu: Iertați-mă, e vorba de o filarmonică...

Realizator: ... nemaivorbind de faptul că au orchestră că au toate astea.

Val Vâlcu: ... o orchestră cu performanță internațională..

Realizator: Plua organizarea Festivalului RadiRo, plus organizarea Festivalului Internațional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova. Acestea sunt acțiuni ale Societății Române de Radiodifuziune.
Cristian Teodorescu: Domnule, eu vă spun un lucru, că atunci când am auzit de ideea asta a senatorului Georgică Severin, zic: Băi, o fi vrând el să salveze televiziunea publică, dar dacă dintr-un bolnav cronic pe care vrea el să-l doftoricească izbutește să mai îmbolnăvească pe unul, pe cineva sănătos, asta ar fi situația.

Val Vâlcu: Să ne gândim că la Radio România...

Realizator: Val Vâlcu!

Val Vâlcu: ... a fost un mecanism, a fost aplicat un mecanism de evaluare internă, au fost făcute concursuri, restructurări, s-a urmărit permanent audiența, a avut o dimensiune, să-i spunem, de piață. Nu? - mulți au protestat: Domnule, de ce evaluați vocea să fie la modă, să aibă aspect comercial, să spunem? Pentru că altfel nu trece la public. Degeaba, poți să faci cele mai bune programe culturale, cele mai grele și sofisticate. Dacă ele nu trec la public, e ca și cum nu le-ai face, doar că banii sunt mai puțini în vistierie.

Cristian Teodorescu: Dacă vă aduceți aminte, acum vreo 15 ani, 16 ani, chiar mai mult, Radio România suna destul de învechit și în perioada aceea Radio România pierdea din audiență și creșteau posturile particulare. Din competiția asta, în care dacă Radio România ar fi mers pe ideea: Domnule, noi suntem radio public, așa că ne descurcăm indiferent de audiență și de nu știu ce, că noi suntem radio strategic și chestii din astea, n-ar fi ajuns la audiența pe care o au acum. Ori, ăștia de la radio s-au gândit: Băi, încep să ne prindă din urmă cei din radiourile particulare. Păi, hai să facem ceva /.../ stilul.

Realizator: Scrie...

Val Vâlcu: Stați o secundă! Radioul aici a fost permanent deschis noului: primul radio online, Florian Pittiș, să-l remarcăm.
Cristian Teodorescu: Da, da.

Val Vâlcu: Dacă ne gândim la nivelul anului '92, '93, a trimis echipă în Somalia cu armata română. Televiziunea s-a mișcat abia prin '95 să trimită reporteri de front.

Realizator: Scrie Marian din Constanța: "Domnilor de la Radio, să nu permiteți ca schimbări făcute în parlament să vă ducă și pe dumneavoastră în faliment. Vă iubesc". Un alt ascultător observă faptul că este un peisaj tot mai tabloidizat în multe dintre producțiile editoriale inclusiv de televiziune și în consecință domnia-sa preferă Radioul. Credeți însă, domnule Val Vâlcu, că ar fi o traumă pentru Televiziunea Română să treacă printr-o procedură de insolvență?
Val Vâlcu: Nu că ar fi o traumă, este o obligație. Eu mai continui încă două vorbe cu Radioul. Uitați, are emisiune de folk cu artiști din România Nu mai există în peisajul cultural românesc. Deci are un rol cultural și de stimulare a producției autohtone extrem de vizibil. Muzicienii se plâng că la posturile acestea comerciale nu prea ajung melodii românești, sunt într-un heavy-rotation...

Cristian Teodorescu: Atunci când iei... După urechea mea de om care a făcut și el Radio vreo câțiva anișori buni, ca să zic așa, atunci când suna ușor învechit, ușor... perioada dinainte de '89, ca să fim cinstiți, s-au apucat și s-au metamorfozat, au înnoit voci, au înnoit abordările astea radio...

Val Vâlcu: Dar cum s-a putut la Radio, de exemplu, să fie evaluati angajații, unii să-și piardă emisiuni, iar la TVR nu se poate nimic pentru că sunt contracte, ba, mai mult, câștigă indexări cum n-am auzit nici în mediul bancar chiar așa?! Ani de criză, economia în criză, joburi mult mai puține, deci competiție pentru job. De unde până unde TVR trebuie să plătească acum retroactiv la o serie de angajați din zona TESA, tehnic, nu neapărat realizatori, trebuie sa plătească... un soi de indexări... ceva pe care mediul privat nici nu-l imagina?! Acolo s-au redus salariile.

Realizator: Ne scrie așa, într-un fel ia apărarea și a jurnaliștilor din TVR, spune așa: "Să se verifice cheltuielile mari care se fac în TVR, deoarece sunt și emisiuni foarte bune, nu trebuie distrus un post public de televiziune românesc".

Cristian Teodorescu: Stați nițel, probabil că ascultătorul dumneavoastră înțelege că prin intrarea în insolvență... asta înseamnă falimentul.

Realizator: Scrie corect: să verificați cheltuielile!

Cristian Teodorescu: Dar cheltuielile sunt una și...

Val Vâlcu: Să verificăm achizițiile de filme. S-au achiziționat filme pentru care nu există spațiu de emisie pentru că ar trebui să meargă după 11 noaptea, sunt peste o anumită vârstă, cred că 15 ani, în Ghidul parental. Cine stă la 2 noaptea? Se transformă TV în canal de film după 12 noaptea? Câte emisiuni se externalizează în ciuda faptului că ai 2000-3000 de angajați în interior și de ce se fac aceste externalizări? Care este scopul lor? Ne obligă legea. Bun, legea aia obligă atunci când bugetarii pierd 25% din salariu în mediul privat, în jur de 20%. TVR vine cu indexări în funcție de rata inflației. Ai siguranța locului de muncă, ai concedii, zile libere. Deci se ajunsese la un moment dat la TVR că nu mai încăpea echipa într-o singură mașină, pentru că trebuia să aibă cel cu luminile un ajutor ca să care luminile, mai trebuia încă un șofer. Achiziții de mașini s-au făcut recent, cred că chiar anul trecut.

Realizator: Este acum alături de noi prin telefon jurnalistul Ion Cristoiu, scriitorul Ion Cristoiu. Bună-ziua, vă mulțumesc foarte mult. Sunteți un ascultător de radio, urmăriți și posturile de televiziune...

Ion Cristoiu: Radio România Actualități.

Realizator: De Radio România Actualități. Vă întreb dacă dumneavoastră credeți că schimbarea legii de funcționare a Radioului și Televiziunii Publice prin separarea funcțiilor de președinte și director general ar duce în vreun fel la rezolvarea problemelor editoriale și financiare ale Televiziunii Române?

Ion Cristoiu: Nu. De 26 de ani asist la spectacolul: hai să facem o lege care să reglementeze mai ales TVR-ul... Radioul, probabil că și mergând bine, de fapt postul public, și fiind și într-un fel, nefiind în centrul ambițiilor politicianiste, nu a fost chiar așa ținta tuturor legilor. Deci această lege este o nouă fantezie și nu văd cum ar reglementa ea problema TVR, pentru că, vă repet, Radioul public îl ascult... Din câte știu, am aflat, stă bine financiar și pot să spun, ca jurnalist care nu face concesii nici măcar amicilor, nu am văzut niciun derapaj politic la Radio România Actualități. Mai ales aici, drept să spun, și aici ar trebui să învețe Televiziunea publică, Radio România Actualități acoperă foarte mult, urieșește țara, și mai ales partea aceasta socială, diversă a vieții, nu... E preocupat postul public și de politică, dar e preocupat mai ales de social. Deci, revenind, unu: legea este iar un nou proiect fantezist, iar marea problemă a TVR, pentru că despre asta discutăm, este impasul financiar. La ora actuală, nimeni, bizar, nu mai pune problema editorială la TVR, ceea ce e și mai grav, înseamnă că nu mai contează așa de mult din punct de vedere editorial. Impasul financiar vine nu din faptul că nu avem un director general și un președinte al consiliului de administrație, după părerea mea această funcție trebuie să rămână aceeași, președintele consiliului de administrație și director general, dar mai ales trebuie să fie, cel care este președinte și director, să fie un cunoscător, nu spun excepțional ziarist, un foarte bun manager de presă, de televiziune.

Marea problemă a TVR o reprezintă managementul, felul în care cheltuielile se potrivesc cu banii. De exemplu, aceasta este marea problemă, consiliul ăla de administrație niciodată nu am înțeles ce rol are, adică în afară de faptul că se încasează niște bani... Deci eu cred că asta este marea problemă și este o problemă care s-a mai pus și în alte domenii. Poți să fii un ziarist excepțional, poți să fii un scriitor excepțional... Eu nu spun că sunt excepțional, dacă cineva m-ar pune să conduc televiziunea și radioul, aș da chix, deoarece nu mă pricep la management, la conducere, la cum să fac în așa fel încât postul public sau TVR să câștige. Aici a fost marea problemă, la TVR, nu a fost nici măcar că TVR-ul a fost pro sau contra unui partid, ci managementul a fost dezastruos. Sunt foarte mulți șefi, am lucrat și eu vreo jumătate de an acolo la TVR 2 și mi-am dat seama într-adevăr că e o puzderie de șefi, un consum inutil de bani... Spunea mai înainte cineva și așa este. Adică acolo, câte un reportaj pe teren, un reportaj pentru un bal, luminiș, cabliști, șoferi, purtători de camere, cei care țin camera, cei care țin microfonul, or astea... Nu e nevoie pentru un reportaj.

Realizator: Pe de altă parte, dacă ar fi varianta aceasta, a comasării Radioului și a Televiziunii publice, ar însemna contaminarea financiară a radioului public cu problemele televiziunii? Ar rezolva ceva?

Ion Cristoiu: Nu, normal, dar nu înțeleg de ce să facem un mamut. Presupunând că s-ar uni, care ar fi ideea? Că Radioul public ar da din profitul lui și atunci am avea două instituții falimentare. Nu asta este soluția, putem să unim și cu toate televiziunile particulare și tot nu o să rezolvăm. Nu, părerea mea este că trebuie acum rezolvată problema acestei crize, fie soluții cum au fost și în Grecia, acestea cruciale, în sensul că TVR se închide o lună și după asta își revine sau intră în insolvență. Aceasta este marea problemă a TVR, nu e o problemă teritorială. Avem o instituție care merge bine, Radioul public, ce facem acum?! Pe aia o reconsiderăm, îl unim, îl vârâm împreună cu TVR și începe acum o discuție nu despre Radio, ci despre TVR și Radio. E o prostie, repet, una din inițiativele legislative au fost făcute /.../ oamenii aveau prea mult timp.

Realizator: Vă mulțumesc foarte mult, domnule Ion Cristoiu, pentru prezența astăzi în emisiunea "Probleme la zi" la Radio România Actualități. Spun ascultătorii: "Dacă managementul TVR a fost defectuos, răspunde cineva? Cum se poate rezolva această chestiune?". Pe de altă parte, în Italia, la un moment dat a existat această separare a funcțiilor de președinte și director general la RAI și, spune unul dintre foarte cunoscuții ziariști din Italia că s-a ajuns, prin separarea funcțiilor de președinte și director general, la rezultate foarte dăunătoare atât din punct de vedere financiar, cât și al construcției sistemului, pentru că ajungeau să se concureze între ei, să își submineze reciproc pozițiile. Domnule Teodorescu?

Cristian Teodorescu: Gândiți-vă la un lucru, că ăla care conduce consiliulul de administrație are în primul rând interesul să nu fie dat jos de Consiliul de administrație, așa că ăla trebuie să facă o politică din asta, "nu-i așa că vă place de mine?", nu o politică de tip "nu-i așa că trebuie să scoatem televiziunea din impas?". Directorul general la rândul lui, din cauza faptului că poate păți și el același lucru din partea consiliului de administrație, în loc să se ocupe de problemele zilnice, trebuie să facă diplomație din asta de trei lei, cum se face pe la noi: hai, vă rog frumos, nu mă dați afară. Fiindcă știți cum se va întâmpla... - s-ar întâmpla, sper că nu se va ajunge la prostia asta - dacă se va urma ideea asta a domnului Severin?! În loc să fie dat jos atunci când își prezintă raportul președintele director general, dacă e raportul prost - dar el a fost dat jos, Nicolau, și când a fost raportul bun, mă rog, asta e o paranteză - ăștia doi pot fi auncați oricând afară de consiliul de administrație, consiliu de administrație care e trimis tot politic, adică președintele director general de acum cel puțin are un interval în care, domnule, dacă are o idee bună, o poate pune în practică. Dacă în schimb se remodelează conducerea după ideea domnului Severin, se va ajunge în situația în care o lovitură de palat de acolo, din Televiziune, îi dă jos pe ăștia doi una, două. Și o să asistăm la schimbări peste schimbări de președinți și de directori generali din cauza faptului că, unu, partidele politice trimit oameni care habar n-au despre ce e vorba în propoziție /.../ pe la consiliile astea de administrație.

Realizator: Există, domnule Val Vâlcu, și o altă idee de a trece, fie și parțial cumva, Radioul și Televiziunea publice sub umbrelă bugetară, transformând angajații într-un fel de funcționari publici. Ce ar aduce o asemenea soluție?

Val Vâlcu: N-ar fi neapărat rea această idee. Până la urmă...

Realizator: Din punct de vedere al independenței editoriale?

Val Vâlcu: Aici sunt probleme și s-ar putea să aibă societatea civilă o reacție de respingere. Dar haideți să vedem adevărata cauză...

Cristian Teodorescu: Val Vâlcu, iartă-mă că te întrerup...

Realizator: Mai avem foarte puțin timp și aș vrea să-și încheie și dl Vâlcu ideea.

Val Vâlcu: Vreau să pun două concluzii...

Cristian Teodorescu: /Cum să fie jurnalistul funcționar public?//.../

Val Vâlcu: Haideți să avem două concluzii. Problema numărul unu la TVR sunt contractele, nu legea, că e aceeași lege și la Radio, și la TV. Acolo s-au făcut niște contracte care îngroapă pur și simplu Televiziunea Română. Și atunci cred că soluția este închiderea ei... Nu-mi dau seama în ce măsură insolvența poate schimba aceste contracte. Asta ar fi numărul unu. Doi: dacă ne uităm pe piața privată, firmele mai mici, dar cu profit, mai dinamice, mai bune, le înghit pe cele mai mari. Deci în cazul nostru Radioul ar trebui să conducă și Televiziunea Română, dacă mă întrebați. Cred însă, și cu asta închei, că se intenționează de fapt să se ia profitul Radioului pentru a astupa până la rectificarea din iulie gaura TVR, care nu mai poate funcționa, în loc să spargem buboiul, să închidem... Să se ia o măsură capitală pentru TVR.

Realizator: Nici să se propună închiderea TVR nu cred că este realistă...

Val Vâlcu: Închiderea și redeschiderea ei, dacă aceste contracte cu angajații /.../...

Cristian Teodorescu: Grecii au făcut asta.

Realizator: Cu niște /costuri cumplite/.

Val Vâlcu: Pentru că fiecare măsură luată în instanță se duce în instanță și angajații până acum au tot câștigat. Asta înseamnă, în opinia mea, că aceste contracte sunt făcute în defavoarea Televiziunii și în favoarea angajaților /și/ nu permit reforma în Televiziune.

Realizator: Foarte scurt, vă rog.

Cristian Teodorescu: Radioul public trebuie lăsat în pace, fiindcă Radioul public funcționează bine. Dacă amesteci Radioul public cu pagubele pe care le are TVR, nu se face altceva decât se îmbolnăvește și Radioul public...

Realizator: Încheiem aici, mulțumesc ascultătorilor.