Pe 1 decembrie 2011, Radio România lansează în Republica Moldova postul Radio Chișinău, la ora actuală Arena FM.

Dar implicarea Radiodifuziunii Române în zona audiovizualului din Republica Moldova este veche de peste 72 de ani.

Inaugurat la data de 8 octombrie 1939, Postul de Emisie Radio Basarabia de la Chișinău a permis dezvoltarea și consolidarea rețelei de radiofonie românească dar este, în același timp, și un răspuns al regimului autoritar condus de Carol al II-lea în fața expansiunii comunismului sovietic.

Primăria Chișinău a cedat Societății Române de Radiodifuziune, în 1937, clădirea fostului Teatru Pușkin din strada Carol I pentru a deschide noul post de radio.

Primăria Chișinău donează SRR clădirea viitorului post Radio Basarabia - 1937

Radio Basarabia a fost dotat cu material tehnic de la Societatea Română de Radiodifuziune.

"...e bine de știut că Radio-Chișinău a fost construit din rezervele de material tehnic ale Societății Române de Radio, modificate și adaptate noii lor meniri. Nu s-au adus din străinătate decât foarte puține piese noi, strict trebuincioase. Într-o epocă în care fiecare leu contează, economia făcută prin această bună gospodărire este cât se poate de lăudabilă. Odată montarea postului începută, s-au născut o serie de probleme tehnice pe care inginerii noștrii le-au soluționat practic, la fața locului pentru ca emisiunile noului post să domine perfect regiunea de Nord-Est a țării până în cele mai ascunse unghere ale ei”, afirma Dan Sărățeanu, Director General între 1937-1940.

Propaganda anti-românească desfășurată de posturile maghiare, sovietice și bulgare și slaba recepție a postului Radio București în zonele limitrofe ale țării au determinat guvernul și Marele Stat Major să ceară instalarea unor emițătoare la Timișoara, Cluj și mai ales în Basarabia. Aici, între Siret și Nistru se recepționau foarte bine emisiunile bolșevice cu un puternic caracter revizionist în timp ce programele românești nu reușeau să asigure buna informare a radio-ascultătorilor.

Soluția propusă de inginerul Gheorghe Ciolac prevedea un post de emisie la Chișinău și legarea studiourilor din Chișinău și Iași prin cablu aerian.

"Prin instalarea acestui post de radio emisiune la Chișinău se va putea desfășura, cât mai larg, atât propaganda cât și cultura națională, astfel ca ea să fie cunoscută de toți locuitorii acestei provincii, ceea ce este în interesul Țării. Afară de aceasta, Chișinăul, fiind un centru de cultură foarte dezvoltat, postul de radio ar da prilejul intelectualilor, artiștilor și instituțiilor de cultură să manifeste și să contribuie la programele ce se vor emite, răspândind astfel învățătura și cultura românească peste hotare și în toate straturile sociale” se arăta în jurnalul primăriei Chișinău care cedează Societății Române de Radiodifuziune, în 1937, clădirea fostului Teatru Pușkin din strada Carol I.

Conducerea radioului din care făceau parte Dan Sărățeanu (director general), prof. Dragomir Hurmuzescu, Pamfil Șeicaru, Ștefan Șoimescu ș.a. a decis ca denumirea noului post să fie Radio Basarabia dar și tranformarea fostului emițător de la Bod - județul Brașov.

Firma Marconi urma să instaleze la Chișinău emițătorul de 20 kw. care a devenit cel mai bun din țară datorită antenei moderne anti-fading care reduce radiația și favorizează propagarea undelor ce călătoresc aproape de suprafața solului - Revista Radio Universul 1939.

Lucrările de amenajare ale fostului Auditoriu Pușkin au început în iarna anului 1937 iar contractele pentru refacerea instalațiilor și dotarea tehnică au fost atribuite unor firme din țară dar și din străinătate. Măsurătorile efectuate după montarea postului au demonstrat că Radio-Basarabia acoperă cu rezultate foarte bune teritoriul dintre Siret și Nistru.

Recepția era clară și puternică, atât ziua cât și noaptea, eliminând practic influența posturilor rusești de la Tiraspol și Odessa. Emisiunile experimentale au început în primele zile din iunie 1939 dar programul zilnic era redus la 2 ore, între 21 00 și 23 00.

Inaugurarea Radio Basarabia

Radio Basarabia, condus inițial de Gheorghe Neamu, a fost inaugurat oficial pe 8 octombrie 1939 prin transmiterea liturghiei de la Catedrala Mitropoliei din Chișinău.

Postul avea un program propriu, difuzat la început între orele 14.00-14.45 și 21.00-22.15, iar puțin mai târziu între orele 14.00-15.15 și 21.00-23.00.

Programul era alcătuit în întregime din emisiuni muzicale și din radiojurnale în limbile română și rusă.

Postul avea o antenă amplasată pe 3 piloni, neancorați, cu înălțimea de 110 metri, fiecare la o distanță de 150 metri unul față de celălalt. Priza în pământ a antenei era radială și avea 120 de fire.

Puterea sa de emisie putea fi sporită de la 20 kw până la aproape 200 kw iar recepția era posibilă până la Moscova sau Leningrad datorită propagării directe a undei.

Cele trei studiouri (cel mare destinat orchestrelor simfonice, corurilor fanfarei și operei, cel mijlociu pentru muzică de cameră și soliști, iar al treilea alocat conferențiarilor și crainicilor) au fost dotate și tratate acustic cu cea mai modernă aparatură.

Harta stațiilor românești de radio

Programele Radio Basarabia

Radio Basarabia avea în structură șase servicii: Direcția și Secretariatul, Serviciul Tehnic, Serviciul Programelor, Serviciul Administrativ, Serviciul Contenciosului și cel Comercial.

Programele și conferințele se expediau Direcției Generale a SRR pentru a fi vizate, foaia de control cu programul zilnic se redacta înainte de orele 11.00 iar "Bunul de microfon" pentru programul muzical era semnat de șeful Serviciului muzical și apoi predat Directorului pentru "Bunul de emisiune” - dosar nr. 33 din 1940, Arhiva scrisă a SRR.

Programul Muzical era structurat cu cinci săptămâni înainte de difuzare și principiul general este de împletire a a muzicii ușoare cu muzica grea pentru a nu obosi auditoriul.

O deosebită atenție era dată folklorului muzical, soliștii tarafurilor trebuiau să treacă o probă de voce (în limba română) iar textul melodiei se viza de către șeful secției literare.

Cât privește programul vorbit alcătuie de serviciul literar, acesta trebuia să se integreze în "nevoile de moment ale sufletului românesc" se arată în instrucțiunile pentru funcționarea Postului.

"Cuvântul va fi legat de actualitate, ori va actualiza, potrivit cerințelor vremii fapte și idei ale trecutului. Cuvântul ce se va emite, trebuie să aducă probleme curente, să inițieze și să informeze. Radioul trebuie să lupte pentru țară, pentru credință, pentru lege și monarhie. Conferențiarii, lectorii și cronicarii vor fi aleși dintre cărturarii, oamenii de știință și scriitorii noștrii recunoscuți. Nu se va îngădui în conferințe, în cronici și lecturi nimic polemic, agresiv, trivial, imoral ațâțător la ură contra ordinei de stat, sau deunător legăturilor noastre cu străinătatea."

Conferențiarii propuși erau invitați să-și trimită textele cu 10 zile înainte de difuzare iar prelegerile trebuiau să fie însoțite de referatul șefului serviciului literar care se aproba la București.

Radio Basarabia, pierdut în 1940

Invadarea Basarabiei de către armatele sovietice în iunie 1940 a însemnat pierderea postului Radio Basarabia.

Totuși, cea mai mare parte a materialelor de rezervă, personalul și arhiva au fost retrase la Huși, dar nu și emițătorul de 20 kw.

După revenirea armatelor și a administrației române în Basarabia, SRR i-a trimis la Chișinău pe ing. Emil Petrașcu și pe Alexandru Hodoș pentru a evalua pagubele produse de armatele rusești în retragere.

Clădirea postului, emițătorul și pilonii antenei au fost distruse prin dinamitare iar toate aparatele de radio-recepție fuseseră confiscate.

Deschiderea postului Radio Moldova de la Iași, în noiembrie 1941 a permis reluarea transmisiilor de radio în ținuturile Moldovei, Bucovinei, Basarabiei și Transnistriei.

Acesta va emite neîntrerupt până în martie 1944 atunci când realitățile de pe front au impus evacuarea lui.

Fațada principală a sediului Radio Basarabia din strada Carol I - 1937

Sursa: Radio România Actualități