Astfel, în cauza Negruță v. Moldova și Rusia, nr. 3445/13, reclamantul a fost reținut în 2011 în orașul Rezina de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, actualul Centru Național Anticorupție, și a fost transmis așa numiților reprezentanți ai organelor de miliție din regiunea transnistreană într-un caz penal pornit de către aceștia. Ulterior, acesta a fost condamnat și a fost transferat în închisoarea nr. 1 din Hlinaia, unde a fost deținut în condiții inumane și degradante de detenție. El a fost eliberat în 2014. „Curtea a ajuns la concluzia că autoritățile moldovenești, care trebuiau să controleze situația la momentul arestării reclamantului, nu au împiedicat reținerea sa de către așa numitele autorități ale ”RMN”, care ulterior l-au condamnat și plasat în condiții inumane și degradante”, precizează reprezentanții „Promo-Lex”.

Prin urmare, CEDO a constatat violarea prevederilor mai multor articole ale Convenției drepturilor omului de către R.Moldova și Federația Rusă, inclusiv ca urmare a ”confiscării” mijlocului de transport ce aparținea reclamantului de către așa numitele instanțe de judecată. Curtea a dispus încasarea sumei de 15.000 euro în calitate de prejudicii morale, dintre care 5600 din contul Republicii Moldova și 9400 din contul Federației Ruse, precum și a sumelor pentru reprezentare în mărime de 1900 Euro, dintre care 700 Euro din contul Republicii Moldova și 1200 Euro din contul Federației Ruse.

În cauza Filin v. Moldova și Rusia, nr. 48841/11, reclamantul a fost reținut în apartamentul său din Capitală. Potrivit bărbatului, reținerea a fost efectuată de către persoane care s-au prezentat de la Inspectoratul de poliție Ciocana, dar care nu au prezentat nici un document confirmativ în acest sens. Peste jumătate de oră de la reținere reclamantul a sunat soția și i-a comunicat că se află în arestul miliției din orașul Dubăsari, controlat de administrația secesionistă. Reclamantul a fost condamnat în 2009 de către ”judecătoria r. Dubăsari” la 8 ani privațiune de libertate, fiind eliberat în 2015. El a fost deținut, de asemenea, în închisoare din or. Hlinaia în condiții inumane și degradante. În cauza Filin, Curtea a apreciat că nu poate fi constatat cu certitudine faptul că reclamantul a fost arestat de către angajații poliției, însă este în afara oricărui dubiu că reclamantul a ajuns în arestul așa numitelor organe de miliție din regiune. Curtea a menționat că nu a primit nici un răspuns univoc de la Guvernul R.Moldova, cu privire la modalitatea prin care angajații miliției transnistrene au putut traversa mai multe posturi de control. Prin urmare, Curtea a constatat că Guvernul nu a depus suficient efort pentru a împiedica transferul reclamantului în locurile de detenție din regiune. Curtea a constatat violarea art. art. 3, 5 par. 1, 13 a Convenției de către ambele state – Republica Moldova și Federația Rusă. Curtea a dispus încasarea sumei de 2.0000 euro în calitate de prejudicii morale, dintre care 8.000 din contul Republicii Moldova și 12.000 din contul Federației Ruse, precum și a sumelor pentru reprezentare în mărime de 2.000 Euro, dintre care 800 Euro din contul Republicii Moldova și 1.200 Euro din contul Federației Ruse.

Potrivit experților „Promo-Lex”, aceste cazuri pun în dezbatere problema colaborării între organele de drept constituționale și reprezentanții organelor secesioniste care nu au nici un drept să examineze cauze și să aplice pedepse penale. Anterior Curtea a constatat această problemă în cauza Braga c. Moldovei și Federației Ruse, nr. 76957/01. Recent autoritățile constituționale au asistat la arestarea unui funcționar din regiunea transnistreană care, la fel, a fost transmis administrației secesioniste.