În urma recentelor proteste de stradă și avertizări cu privire la o lovitură de stat, eurodeputații vor dezbate marți seara provocările cu care se confruntă țara candidată la UE, arată Calea Europeană.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avertizat recent că Rusia dorește să organizeze o lovitură de stat în țara sa, inclusiv prin sabotaj și prin stimularea tulburărilor civile, ca o modalitate de a opri procesul de integrare a țării în UE.

Fiind una dintre cele mai sărace tări din Europa, Moldova a suferit în special din cauza tulburărilor politice și economice din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, inclusiv a protestelor de stradă din capitala Chișinău. De asemenea, trebuie să facă față situației din statul separatist pro-rus Transnistria, unde Rusia are o prezență militară.

o rezoluție va fi supusă la vot într-o sesiune plenară viitoare.

Într-o dezbatere cu președinții Charles Michel și Ursula von der Leyen miercuri dimineață, eurodeputații își vor prezenta solicitările și așteptările înainte de summitul UE din 23-24 martie.

În cadrul reuniunii lor de la Bruxelles, șefii de stat sau de guvern se vor concentra pe cele mai recente evoluții din războiul Rusiei împotriva Ucrainei și pe sprijinul continuu al UE pentru Ucraina, pe competitivitate, piața unică, modalitățile de stimulare a economiei UE și pe aspecte legate de energie.

Într-o rezoluție adoptată la 16 februarie, eurodeputații și-au reafirmat sprijinul pentru acordarea de asistență militară Ucrainei atât timp cât este necesar și au cerut statelor membre să ia în considerare în mod serios livrarea de avioane de luptă și elicoptere occidentale, sisteme de rachete adecvate și creșterea substanțială a livrării de muniții către Kiev.

Într-o altă rezoluție adoptată în aceeași zi, eurodeputații au declarat că UE trebuie să își asume rolul de lider în domeniul tehnologiilor energetice curate, să își îmbunătățească baza industrială și să producă locuri de muncă de înaltă calitate și creștere economică pentru a atinge obiectivele Pactului verde. Aceștia au solicitat Comisiei să lucreze la planurile de redistribuire, relocare și relocalizare a industriilor din Europa.

PE va adopta noi norme privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură, reducerea emisiilor și revizuirea rezervei pentru stabilitatea pieței.

În urma unei dezbateri ce va avea loc luni, Parlamentul va vota marți asupra acordurilor la care s-a ajuns cu țările UE la sfârșitul anului 2022 cu privire la trei acte legislative care fac parte din pachetul „Pregătiți pentru 55 în 2030”. Acesta este planul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, în conformitate cu Legea europeană a climei.