Analizând evoluția componentelor balanței energetice, în perioada ianuarie – septembrie 2023 comparativ cu aceeași perioadă din anul 2022, se observă o scădere cu un procent de 7% a consumului intern net și o creștere cu 3% a producției nete de energie, menționează sursa citată. 

În aceste condiții, schimburile fizice transfrontaliere de export înregistrează, la nouă luni,o creștere de 63% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar fluxurile transfrontaliere de import au înregistrat o scădere de 33%, potrivit acelorași date.

Astfel, România a avut un consum intern net de 38,1 TWh, la o producție internă netă de 40,8 TWh. Exporturile de energie electrică au fost de 6,1 TWh (față de doar 3,8 TWh în primele nouă luni din 2022), iar importurile au fost de doar 3,4 TWh (5,1 TWh în primele nouă luni din 2022).

În ceea ce privește fluxurile pe liniile de interconexiune cu sistemele vecinem exportul a scăzut pe granița cu Serbia, și a crescutpe granița cu Ungaria, Bulgaria, Ucraina și Moldova, iar importul a crescut pe granița cu Ungaria, Serbia și Moldova și a scăzut pe Bulgaria și Ucraina.

Bulgaria a fost, de departe, țara în care producătorii români au exportat cea mai multă energie electrică (2,36 TWh față de doar 775 GWh în primele nouă luni din 2022), urmată de Republica Moldova, unde au ajuns din rețeaua românească 1,86 TWh de energie electrică, aproape dublu față de cantitatea din 2022, 977 GWh.

Alături de scăderea consumului intern, o cauză a exporturilor în creștere este producția semnificativ mai mare de energie hidroelectrică, pe fondul unei hidraulicități mult mai bune decât în 2022.