Apărătorii pentru drepturile omului văd în această lege, votată la sfârșitul lunii noiembrie de către parlament, un risc suplimentar de cenzură și de amenințări la libertatea de expresie.

Textul legii, publicat pe portalul oficial al Kremlinului pentru informații juridice, prevede intrarea lui imediată în vigoare. Ministerul Justiției rus poate desemna de acum drept 'agent străin' persoane fizice care lucrează pentru mass-media încadrate în această clasificare, potrivit textului.

Nouă organizații neguvernamentale din domeniul drepturilor omului, între care Amnesty International și Reporteri fără Frontiere, și-au exprimat îngrijorarea că aceste amendamente i-ar putea viza nu doar pe jurnaliști, ci pe toți bloggerii și internauții care beneficiază de burse, finanțări sau venituri de la media în cauză.

'Va deveni un instrument puternic pentru a reduce la tăcere vocea opoziției', au denunțat organizațiile neguvernamentale respective într-un comunicat publicat luna trecută.

Din 2012, o lege rusă permite autorităților să desemneze ca 'agent străin' asociațiile care primesc finanțări din afara Rusiei și desfășoară 'activitate politică'. În 2017, această posibilitate a fost extinsă la mass-media care lucrează în Rusia.

Cu pedeapsa unor amenzi grele sau riscul de a fi interzise, legea obligă aceste entități recunoscute ca atare la măsuri administrative restrictive și la menționarea acestui statut în toate publicațiile lor.

În Rusia, prestigioasa organizație neguvernamentală Memorial, asociația anticorupție a opozantului Aleksei Navalnîi, și postul de radio RFE/Radio Svoboda, finanțat de Congresul american, sunt catalogate drept 'agent străin'.

Termenul de 'agent străin' era aplicat în epoca stalinistă opozanților reali sau prezumtivi, apoi a fost utilizată în anii 1970-1980 pentru a-i desemna pe disidenți, acuzați că ar fi în solda Occidentului.