Deși au cerut Comisiei Europene ''să analizeze cu celeritate măsuri pe termen mediu și lung'', cum ar fi dezvoltarea unei rezerve strategice de gaze naturale, șefii de stat și de guvern au recunoscut cu greu că, cel puțin pe termen scurt, guvernelor naționale le revine să gestioneze pe cont propriu problema creșterii prețurilor, în special prin reducerea taxelor și prin oferirea de subvenții cetățenilor care au nevoie.

Țări precum Spania, Grecia, Polonia sau Ungaria au cerut acțiuni precise în concluziile summitului, opțiune respinsă de majoritatea celorlalte state membre, retincente față de adoptarea unor măsuri radicale pentru a combate o criză despre care unii prognozează că se va încheia în primăvară.

Au fost și semne că unii lideri europeni erau pregătiți să folosească criza prețurilor la energie pentru a obține un avantaj politic. De pildă, într-o declarație dată presei înaintea summitului premierul ungar Viktor Orban a cerut Comisiei să ''retragă și să regândească complet'' inițiativa ''Fit for 55', adică pachetul de măsuri menite să reducă emisiile de CO2 cu 55% până în anul 2030 față de nivelul din 1990. El a descris acest plan drept o "fantezie utopică" ce are ca efect creșterea prețurilor energiei în Europa. Totuși, în timpul summitului Orban a fost mai moderat, cerând doar o ''analiză de impact'', potrivit unui diplomat.

La rândul său, premierul ceh Andrej Babis le-a sugerat liderilor europeni să renunțe la ideea că UE va putea scăpa vreodată de dependența față de gazele rusești. ''Uitați de independența față de Rusia, aceasta nu se va întâmpla niciodată'', a spus Babis, conform unui alt diplomat.

În acest timp, cancelarul german Angela Merkel a cerut - cu referire la țările din Est, dar fără să le menționeze - separarea discuției cu privire prețurile ridicate la energie de cea asupra pachetului ''Fit for 55'', despre care ea susține că în mare măsură nu are legătură cu crizele din prezent.

Liderii europeni au avut opinii contradictorii și asupra includerii energiei nucleare în energia ''verde''. Opoziția manifestată în special de premierul luxemburghez Xavier Bettel și de cancelarul austriac Alexander Schallenberg a împiedicat includerea în declarația finală a summitului a oricărei referiri în direcția susținerii acestei surse de energie.

O provocare mai mare pentru liderii europeni a părut să fie lipsa unei soluții magice sau a oricărui instrument real ori ipotetic pentru alte probleme, inclusiv pentru ratele foarte reduse de vaccinare anti-COVID-19 în România și Bulgaria sau disputa aprinsă cu Polonia asupra principiilor statului de drept, remarcă Politico.eu.

Cu privire la această dispută, amplificată de hotărârea prin care Tribunalul Constituțional polonez a stabilit că Constituția națională are întâietatea în fața dreptului UE, președintele Consiliului European, Charles Michel, a manevrat cu atenție pentru ca această chestiune cu risc profund de a provoca divizare să nu domine summitul. El a plasat-o pe agendă la o oră chiar înaintea dineului, când multor participanți le era deja foame și alții doreau să se revină la discuția mai presantă despre energie.

Dar în dezbaterea care a fost unii lideri europeni și-au manifestat exasperarea față de erodarea independenței justiției în Polonia, iar în mod special premierul olandez Mark Rutte a cerut Comisiei să declanșeze împotriva Poloniei noul mecanism care-i permite să taie fondurile europene pentru un stat membru. Chestiunea statului de drept a fost însă exclusă din concluziile summitului.