"Punctul Nemo se află în largul coastelor Antarcticii, Noii Zeelande, Insulelor Piticairn și celor ale statului Chile", a explicat pentru AFP Stijn Lemmens, cercetător la Biroul pentru deșeuri spațiale din cadrul Agenției Spațiale Europene (ESA), cu sediul în Darmstadt.

Acest spațiu izolat din mijlocul Pacificului, supranumit "polul inaccesibilității" sau Punctul Nemo - un omagiu adus Căpitanului Nemo, celebrul personaj literar creat de scriitorul Jules Verne -, reprezintă locul cel mai izolat din lume, aflat la o distanță de 2.688 de kilometri în raport cu cel mai apropiat teritoriu situat deasupra nivelului mării, insula Ducie, un atol nelocuit.

"Este mai degrabă o zonă decât un punct", a explicat Florent Deleflie, astronom la Observatorul din Paris. "Și, întrucât această zonă este foarte mare, ea este cea mai propice pentru acest tip de operațiuni", a adăugat același astronom francez. "Chiar în cazul unei prăbușiri controlate, rămâne o incertitudine în privința punctului de intrare în atmosferă pentru fiecare vehicul spațial", a mai spus el.

În plus, Punctul Nemo este o zonă care pare să găzduiască puțină faună și floră, a subliniat Stijn Lemmens.

"Este folosită ca o zonă de descărcare, sau ca un 'cimitir spațial', pentru a folosi un termen mai politicos", a explicat același specialist de la ESA.

Acest "cimitir" a primit deja între 250 și 300 de vehicule spațiale ajunse la finalul ciclurilor lor de viață. Cel mai celebru dintre ele rămâne până în prezent fosta stație spațială sovietică MIR, care avea o greutate de 120 de tone.

"Astăzi, este folosit adeseori pentru vehiculele de tip cargo din gama Progress care aprovizionează Stația Spațială Internațională (ISS)", a explicat Stijn Lemmens. De altfel, ISS urmează să își încheie existența la rândul ei tot în Punctul Nemo, în 2024.

Însă, deși acea zonă este deosebit de pustie, atunci când un vehicul spațial se prăbușește spre "cimitirul" spațial, "controlorii de trafic aerian sunt avertizați, la fel ca și cei care coordonează traficul maritim", a explicat Florent Deleflie.

Stația spațială chineză Tiangong-1 s-a dezintegrat luni la reintrarea în atmosfera Terrei deasupra Oceaului Pacific, după un zbor necontrolat pe orbită care a durat doi ani.

CMSEO nu a furnizat coordonatele exacte ale punctului în care s-a produs prăbușirea fostului laborator spațial, menționând în comunicatele sale oficiale o zonă vastă, descrisă prin sintagma "partea centrală a Pacificului de Sud".

La fel ca majoritatea vehiculelor spațiale, Tiangong-1 ar fi trebuit să efectueze o reintrare controlată în atmosfera terestră, însă fostul laborator spațial chinezesc s-a defectat în martie 2016.

Sursa: Agerpres