În condițiile schimbărilor climatice care afectează în prezent întreaga lume, felul în care se face agricultura în Rep. Moldova, are nevoie de adaptare pentru a supraviețui.

Ion Catană este unul din puținii agricultori care au înțeles avantajele agriculturii conservative. De doi ani implementează o tehnologie nouă numită no-till, ceea ce în traducere din engleză ar însemna ”fără tehnologie”.  Presupune o prelucrare cât mai puțin invazivă a solului pe cele 900 de hectare pe care le administrează. Aceasta permite o mai bună reținere a apei în sol și o absorbție în cantități mai mari a apelor pluviale. Cu toate aceste seceta a pus deja în pericol cultura porumbului de anul acesta.

”Am semănat pe șase mai. Până acum nu am avut o ploaie productivă. Avem acuș două luni. Plantele încă mai rezistă fără apă. Cu toate acestea ploi nu se prevăd și cel mai probabil vom pierde cultura de porumb. La cultura de floarea soarelui s-ar putea să avem ceva roadă” spune agricultorul Ion Catană.

Pentru a face față secetei, grindinei, ploilor torențiale, furtunilor și altor fenomene meteorologice, o serie de măsuri de adaptare la schimbările climatice au fost propuse de către experții în domeniu și urmează să fie incluse în Strategia Națională de promovare a Agriculturii și Programul de Adaptare la Schimbările Climatice 2030.  Printre acestea se numără crearea de fășii forestiere protectoare, a sistemelor de irigare, colectarea de apă de ploaie după cum a explicat pentru Radio Chișinău, Vasile Scorpan, consultant pe încorporarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice în cadrul Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură.

”Printre măsurile propuse ar fi colectarea de apă de ploaie din precipitații, măsuri stimulative de compensare de ajutor privind irigare pentru reducerea costurilor de pompare a apei și aducerea ei pe câmpuri, ar fi tehnologiile conservative cum ar fi no-till, mini-till, care au ca obiectiv reducerea consumului de apă, a pierderilor de apă din sol”, a spus Vasile Scorpan.

Securitatea alimentară nu poate fi construită fără adaptarea la schimbările climatice, este de părere expertul Mihai Rurac, specialist în consolidarea capacităților de adaptare la schimbările climatice.

”Suntem într-o criză globală și ar trebui să ne impună gândul ce facem pe viitor. Trebuie să găsim noi piețe de desfacere. Tehnologiile trecute sunt epuizate, tehnologii în care solurile să fie vii. Mediul să fie sănătos. Tot ce se întâmplă ne dictează că trebuie să facem schimbări. Ieri am venit din Maroc, temperatura pe care am simțit-o venind ieri în Chișinău era similară cu cea din Casablanca, aproape de deșert. Schimbările climatice pun în pericol existența statului, din ce o să ne hrănim?”, a spus Mihai Rurac.

Potrivit datelor statistice, la 1 ianuarie 2021 suprafața totală a terenurilor cu destinație agricolă din Rep. Moldova era de aproape 2 milioane 150 de mii de hectare dintre care doar aproape 218 mii erau irigate.