Potrivit lui Ion Guzun, un alt obiectiv al UE ține de asigurarea unei recuperări a economiei verzi post COVID-19, dezvoltarea unei infrastructuri prioritare din punct de vedere economic, cu efect sporit asupra dezvoltării rețelelor de transport ecologic la nivel local, regional și național. Există planul de investiții în rețeaua transeuropeană extinsă pentru Parteneriatul Estic, care include și Moldova.

Andrei Isac, coordonator național al programului Uniunii Europene „UE pentru Mediu”, a menționat că UE, statele Uniunii și țările partenere, după 2020, vor lucra la obiective pe termen lung: instituții responsabile, stat de drept și securitate, mediu și rezistența la climă, transformare digitală și societăți rezistente, corecte și inclusive. Pentru Agenda de Asociere, prioritățile pe termen scurt în cadrul proiectului țin de stabilirea unei economii competitive și eficiente din punct de vedere al resurselor, în corelare cu principiile economiei circulare și al dezvoltării cu emisii reduse și cu țintele din Pactul Verde European. Proiectul „UE pentru mediu” este finanțat de UE cu 20,5 milioane de euro, pentru șase țări din Parteneriatul Estic. Acesta a început în ianuarie 2019 și va dura patru ani.

Veronica Lopotenco, coordonator național al programului Uniunii Europene „UE pentru Climă”, implementat de PNUD, a menționat că obiectivul proiectului este reducerea emisiilor cu efect de seră și integrarea rezilienței climaterice în politicile și planurile de dezvoltare a celor șase țări ale Parteneriatului Estic prin politici climaterice consolidate și îmbunătățite prin armonizare legislativă. Sectorul cu cea mai mare contribuție la emisia gazelor cu efect de seră este sectorul energetic, chiar dacă în ultima perioadă contribuția sectorului a scăzut cu 15%. Per general, Moldova și-a stabilit ținte ambițioase de reducere cu 78%, până în 2030, a gazelor cu efect de seră, cu efortul statului și bugetul statului, și 88% după scenariul condiționat, cu finanțare de la partenerii de dezvoltare. Proiectul are buget total de 8,8 milioane de euro pentru perioada 2019-2022.

Simion Berzoi, coordonator de proiect UDNP/ Green City Lab, care vizează dezvoltarea infrastructurii pentru mașinile electrice, a spus că inițiativa a început în 2018, când erau doar 10 prize pentru încărcarea mașinilor electrice, toate în Chișinău. Atunci erau 40 de mașini electrice. Actualmente sunt 30 de încărcătoare cu două prize în țară, în 17 localități. Până la finele anului vor mai fi instalate 33 de puncte pentru încărcare a mașinilor electrice și hibrid. În cadrul proiectului urmează deschiderea, până la sfârșitul anului, a trei stații de încărcare a automobilelor electrice, alimentate cu energie regenerabilă.

Potrivit lui Denis Tumuruc, șef adjunct al Direcției politici în domeniul energetic la Ministerul Economiei și Infrastructurii, utilizarea transportului electric ajută la atingerea obiectivelor în domeniul energiei regenerabile. Potrivit oficialului, Ministerul și-a propus să amendeze niște legi primare, care să încurajeze investitorii în domeniu, să scoată de sub licență acest domeniu, să pună obligația ca orice imobil nou construit să dispună de încărcătoare pentru automobilele electrice etc. Totodată, să aloce resurse pentru încurajarea sectorului privat să investească în astfel de stații de încărcare.