Modelul de raportare financiară propus de CEC nu oferă accesul deplin la informațiile financiare ale formațiunilor politice. Lipsa unor categorii de cheltuieli, dar și lipsa în raportare a unor rubrici le permit reportatorilor să generalizeze datele, minimizând transparența cheltuielilor pe categorii. De asemenea, CEC tinde să trateze selectiv partidele politice în cazul întârzierii prezentărilor rapoartelor, avantajând partidele de la guvernare și defavorizând partidele extraparlamentare. Concluziile se conțin într-un raport prezentat de Asociația Promo-LEX, în cadrul unei mese rotunde, transmite IPN.

Potrivit Corneliei Călin, analistă a finanțelor la Asociația Promo-LEX, circa 12 milioane de lei au fost estimate ca fiind neraportate de partide, existând deficiențe la capitolul neraportare a cheltuielilor de transport, deplasări, evenimente publice etc. Cel puțin patru partide (Partidul Politic Șor, Partidul Democrat, Partidul Politic Partidul Nostru și Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr) au omis raportarea cheltuielilor în cuantum de aproximativ nouă milioane de lei pentru organizarea evenimentelor.

PDM, PSRM și Partidul „Șor” au utilizat instrumentarul transferului de imagine în activitățile promoționale din partea fundațiilor caritabile ori a SRL-urilor care conțin în denumirile lor nume de politicieni sau sunt asociate acestora. În numele lor au fost desfășurate cel puțin 95 de acte de caritate, cheltuielile fiind estimate la 2,4 milioane de lei, pe care partidele politice nu le-a raportat la CEC, dar au cules dividende de pe urma lor. Promo-LEX consideră necesară reglementarea activității fundațiilor din perspectiva implicării acestora în activități cu tentă politică și transfer de imagine în favoarea partidelor politice sau membrilor acestora.

S-a constatat, de asemenea, tratamentul preferențial al Comisiei Electorale Centrale pentru anumite partide. În privința anumitor partide extraparlamentare CEC inițiază proceduri contravenționale pentru anumite acțiuni minore, iar în privința unor partide de la guvernare, chiar dacă există dovezi concludente privind încălcările comise, nu se întreprinde nicio acțiune.

Igor Bucătaru, șeful echipei de analiză al Asociației Promo-LEX, susține că, în perioada de referință, legislativul a operat modificări care ar urma să îmbunătățească cadrul legal în domeniul finanțelor partidelor politice, chiar dacă acesta va intra în vigoare din 1 ianuarie 2019. Este vorba despre modificările operate la Legea privind partidele politice, care se referă la plafonarea donațiilor în numerar. A fost modificată și modalitatea de calcul a finanțării publice pentru partide, fiind introdus aspectul ce ține de alocarea cu 5% mai mulți bani partidelor car includ pe listele pe circumscriați uninominale mai multe femei și alte 5% – pentru mai mulții tineri.

Pavel Postica, director de program la Promo-LEX, recomandă CEC uniformizarea practicilor, în special pe filiera formularelor de raportare financiară în cadrul campaniilor electorale pentru concurenții electorali și înafara campaniei electorale pentru partidele politice. „În campanie sunt niște formulare mult mai detaliate, unde poți mult mai ușor și mai exact să depistezi care sunt liniile de cheltuieli, în special publicitatea politică. Am vrea ca CEC să aibă metodologii uniforme de cercetare a eventualelor abateri. Atunci când vorbim de alegații cu referire la colectarea netransparentă a donațiilor, noi am vrea să știm CEC dacă este sesizată. Fiind sesizată, urmează să verifice semnăturile, dacă au fost colectate în conformitate cu prevederile legislației. Dacă depistează încălcări, să sesizeze organele de drept etc. Deci, vrem ca toate aceste mecanisme să fie uniformizate”, a spus Pavel Postica. Expertul a recomandat și partidelor politice să fie cât mai transparente în ceea ce privește colectarea cotizațiilor și donațiilor.

Subvențiile de stat sunt principala sursă de finanțare a partidelor politice pentru primul semestru, aceasta însumând aproximativ 20 de milioane de lei. Următoarele surse de finanțare sunt donațiile persoanelor fizice și cotizațiile de membru, fiecare din cele două însumând aproape 13 milioane de lei. Pentru semestrul I al anului 2018, 38 de formațiuni politice din 46 au prezentat la CEC rapoarte financiare, acestea reprezentând 83% din numărul de formațiuni politice înregistrate la Agenția Servicii Publice.