Constituția Republicii Moldova prevede trei atribuții distincte ale șefului statului, dar, oricum, majoritatea deciziilor pe care poate lua șeful statului trebuie să fie confirmate sau controlate de Parlament.

Astfel, șeful statului poate dizolva Parlamentul, dar în condiții clar stabilite de Constituție, are unele atribuții în domeniul politicii externe și în domeniul apărării, fiind comandantul suprem al Forțelor Armate. De asemenea, el poate conferi medalii, grade militare și alte câteva funcții simbolice. Cu toate acestea, majoritatea candidaților la funcția de președinte își asumă angajamente, inclusiv în domeniul economiei, care nu au nicio legătură cu mandatul șefului statului.

Astfel, primul candidat înscris în buletinele de vot, cel al formațiunii Partidul Nostru, Renato Usatîi promite că îi va antrena pe cei mai buni specialiști din țară și din străinătate în elaborarea unui plan de modernizare a Moldovei.  Acest plan ar urma să stabilească ce fel de întreprinderi trebuie construite în Republica Moldova, ce ar trebui să producă și ce culturi agricole să cultive.

Și candidatul Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase promite că va iniția elaborarea unui Program Național pentru Modernizarea Economică. Printre acțiuni concrete, el optează pentru introducerea moratoriului la controale pentru businessul mic și mijlociu, contractarea creditelor pentru dezvoltarea economiei, regândirea politicilor industriale, dezvoltarea turismului și altele.

Singurul candidat care nu a inclus în programul său nicio acțiune sau promisiune de ordin economic este cel al Partidului Liberal Democrat din Moldova, Tudor Deliu. Programul lui Tudor Deliu are șase componente care, corespund în mare măsură cu atribuțiile președintelui Republicii Moldova stabilite în Constituție.

Programul lui Igor Dodon conține un capitol aparte pentru economie. Acesta pune accent pe industrializare, digitalizare, sectorul agrar, modernizarea infrastructurii și integrarea eurasiatică.

Programul candidatei Partidului Șor, Violeta Ivanov, este concentrat pe domeniul social și infrastructură. Totuși, pentru dezvoltarea economiei, ea promite instituirea monopolului de stat asupra comercializării alcoolului și produselor din tutun și construcția întreprinderilor pentru procesarea producției agricole.

Și candidata PAS, Maia Sandu, prevede în programul său mai multe acțiuni menite să stimuleze economia. Printre acestea sunt reducerea regulilor și impozitelor pentru companii sau atragerea resurselor europene pentru mediul de afaceri. De asemenea, ea susține că în calitate de președinte  va promova produsele moldovenești peste hotare și va angaja subvenții din partea Uniunii Europene la modernizarea agriculturii.

Președintele Partidului Unității Naționale, Octavian Țîcu își concentrează cele cinci puncte din programul său electoral pe subiecte politice interne, dar și pe apropierea de România, precum unificarea infrastructurii, racordarea la sistemul educațional românesc și armonizarea sistemului de securitate.

Și candidatul Blocului Electoral Unirea Dorin Chirtoacă menționează în programul său avantajele unirii cu România. Printre acestea ar fi subvenții mai mari în agricultură, fonduri europene pentru deschiderea afacerilor, creșterea economică de 8% anual și fonduri pentru relansarea economiei.

Potrivit unui studiu Expert-Grup, majoritatea promisiunilor electorale din domeniile sociale și economice nu sunt fezabile din punct de vedere financiar, iar candidații la funcția de președinte au tendința de a depăși atribuțiile funcției respective stabilite de Constituție.