Victoria Secu, directorul executiv al asociației, spune că proiectul a pornit de la studierea provocărilor existente în domeniul incluziunii socio-educaționale. Este vorba despre accesul limitat la educația timpurie. Educatorii întâmpinau dificultăți în organizarea procesului educațional incluziv, iar părinții erau implicați puțin în educația copiilor cu dizabilități de vârstă timpurie și în ședințele de recuperare.

Proiectul a continuat cu elaborarea unui program de formare și instruire a reprezentanților din cel puțin 300 grădinițe din țară. O altă activitate a vizat consolidarea parteneriatului în domeniu. Ulterior în grădinițe s-au organizat vizite de monitorizare din partea echipelor mobile de mentori, pentru care s-au organizat reuniuni pentru consolidarea parteneriatului intersectorial.

La conferința de totalizare, organizată la finele lunii noiembrie, au venit și părinți ai copiilor cu cerințe educaționale speciale. „Copilul meu frecventează grădinița de la patru ani. Văzând că nu face față programului, am hotărât să-l mai las încă un an în grupa pregătitoare. Când a venit în colectiv nou, era agresiv față de alți copii. Timp de două săptămâni am mers cu el la grădiniță, participam la activități. Acum pot spune că este un copil ca toți copiii, doar că necesită mai multă atenție”, a povestit Tatiana Maxim, beneficiară a proiectului.

Aurelia Muștuc, specialist în educația timpurie la Direcția Educație din Șoldănești, a remarcat că a fost un proiect util, de care au avut nevoie specialiștii și părinții implicați. „Copiii au dreptul să frecventeze grădinița, trebuie să fie incluși timpuriu, dar avem de muncit asupra dificultăților care apar și trebuie să găsim soluții pozitive, să încurajăm cadrele didactice care lucrează cu acești copii. Mai avem a motiva și a convinge părinții să accepte, să cunoască problema copilului și să participe la procesul educațional în grupă, alături de copil”, a mai spus specialista.

Maria Vrânceanu, consultant principal al direcției învățământ din cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, a spus că proiectul a implicat responsabili care lucrează la nivel de comunitate în beneficiul copiilor. Dacă la început părea imposibil ca educatorii și asistenții sociali să colaboreze, să facă planuri individualizate pentru copii, activitățile proiectului au demonstrat că se poate. „Toate activitățile proiectului au fost bine gândite ca să formeze această încredere, ca să le dea forțe educatorilor să poată depăși problemele, care inițial s-au gândit, poate, că nu e problema lor”, a spus Maria Vrânceanu.

Proiectul „Parteneriate pentru incluziune” a fost susținut financiar de către Agenția de Dezvoltare din Republica Cehă. Ambasadorul Zdenek Crejci a spus că țara sa va susține în continuare proiecte sociale în Moldova. „Vom ține cont de necesitățile Republicii Moldova și de experiența Republicii Cehe din domeniul dat”, a menționat diplomatul.

Vladimir Cerbov, reprezentant Caritas Republica Cehă în Moldova, partener al proiectului, a remarcat importanta acțiunilor îndreptate spre un rezultat de impact și a recomandat o colaborare mai strânsă între instituțiile statului cu serviciile sociale în vederea asigurării durabilității proiectului.