Proiectul de lege care vizează activitatea specială de investigații a fost elaborat de Ministerul Justiției, în cadrul unui grup de lucru din care au făcut parte judecători, procurori, avocați, ofițeri de investigație și de urmărire penală, reprezentanți ai societății civile.

Autorii documentului au propus ca dispunerea efectuării măsurilor speciale de investigații să poată fi realizată de către persoana care efectuează urmărirea penală, fie de către ofițerul de urmărire penală, fie de către procuror. De asemenea, în legislație va fi prevăzut un termen concret de informare a persoanei, în scris, că este supusă măsurilor speciale de investigații. În termen de cel mult 15 zile de la expirarea perioadei pentru care a fost autorizată efectuarea măsurii sau de la încetarea efectuării măsurii, această obligație revine, în mod exclusiv, procurorului.

O altă prevedere este ca același judecător de instrucție să asigure continuitatea autorizării și prelungirii efectuării măsurilor speciale de investigații. Totodată, a fost extinsă lista cazurilor când poate avea loc prelungirea efectuării măsurilor speciale de investigații pentru un termen de peste 180 de zile. Este vorba de infracțiuni de corupție și cele conexe corupției, infracțiuni de spălare de bani etc.

Conform reglementărilor adoptate, judecătorul de instrucție va putea dispune folosirea rezultatelor obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații dintr-o cauză penală atât într-o altă cauză penală, cât și într-o altă cauză contravențională, necondiționat. În prezent, reprezentanții organelor de drept se confruntă cu situația în care, urmare a efectuării măsurilor speciale de investigații, deși intră în posesia unor informații despre posibile infracțiuni și contravenții, nu le pot valorifica ca probe în cadrul altor procese penale sau contravenționale din cauza restricțiilor din legislație.