Experții Băncii Mondiale prognozează o creștere economică mai mică pentru 2018 și 2019, de 3,8 la sută și respectiv 3,7 la sută. Aceasta este considerată o evoluție solidă, dar sub media istorică de 4,6 la sută. Creșterea va fi preponderent alimentată de consumul privat, iar condițiile favorabile pe piețele externe vor stimula exporturile. În același timp, datorită consumului puternic, vor crește și importurile, astfel încât balanța comercială externă va rămâne una negativă.

Totodată, Republica Moldova rămâne dependentă puternic de partenerii comerciali externi, de remiterile cetățenilor care muncesc peste hotare și de condițiile climaterice – hotărâtoare în evoluția sectorului agricol, mai spune expertul Băncii Mondiale, Marcel Chistruga. El a mai remarcat că regrese în economia națională ar putea fi înregistrate și în contextul alegerilor parlamentare preconizate pentru acest an.

„În multe țări se întâmplă ca alegerile fac ca politicienii să adopte decizii de cheltuieli care nu sunt sustenabile pe termen mediu. Există riscul ca alegerile să înrăutățească percepțiile investitorilor asupra economiei, dar și a donatorilor”, spune  Marcel Chistruga.

Expertul a mai subliniat că sunt necesare reforme sustenabile în domeniul financiar bancar, precum asigurarea transparenței acționariatului, reforme în justiție și măsuri de îmbunătățire a mediului de afaceri și a competențelor forței de muncă. În acest context, experta Băncii Mondiale, Lucia Casap, a făcut o analiză a sistemului de învățământ superior, arătând că acesta nu reușește deocamdată să răspundă cererii de pe piața muncii.

„Dacă este să vorbim despre companii, 50 la sută dintre acestea au raportat că întâmpină dificultăți majore la găsirea persoanelor care să ocupe posturile vacanțe și să dispună de competențele necesare. Pe de altă parte, 43 la sută dintre angajații actuali cu studii superioare raportează discrepanțe între competențele de care dispun și cele necesare la locul de muncă”, a spus Lucia Casap.

Analiza Băncii Mondiale mai remarcă o creștere a veniturilor fiscale și a veniturilor publice, dar și faptul că indexarea și valorizarea pensiilor, precum și majorările salariale aprobate de guvernare, vor contribui la creșterea deficitului fiscal. Se estimează, totuși, o diminuare sporită a ratei sărăciei cu 4,6 la sută, care se va cifra la sfârșitul anului 2019 la aproximativ 12 la sută.