Guțul a fost condamnată pentru fapte penale, nu pentru etnie sau funcție, titrează Europa Liberă. Deputatul PAS, Oazu Nantoi, spune că valul de critici stârnit de condamnarea Evgheniei Guțul la 7 ani de detenție este un „atac asupra statului de drept”, nu un act autentic de compasiune, iar criticii ignoră premeditat faptul că guvernatoarea Găgăuziei a fost condamnată pentru fapte penale comise ca activistă a fostului Partid Șor, nu ca bașcană la Comrat. El subliniază că actele pentru care a fost condamnată Guțul au fost comise înainte de a ajunge în funcția de bașcan. Articolul din Codul Penal în baza căreia politiciana de acum a fost condamnată „n-are nimic în comun cu etnia acesteia, cu funcția de bașcan”, a spus Nantoi. Asociată a oligarhului fugar Ilan Șor, guvernatoarea autonomiei găgăuze a fost condamnată pe 5 august la șapte ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a unei campanii a fostului Partid Șor, în 2021, și a tulburărilor organizate de acesta în Chișinău, în 2022. Dar spune că decizia Judecătoriei Centru din Chișinău ar fi motivată politic „la indicații de sus” ale președintei Maia Sandu. Singurul „aspect politic” al cazului, în opinia deputatului, este doar faptul că Guțul a fost acuzată și condamnată pentru „finanțarea ilegală a unui pretins partid politic care a fost interzis”. Guțul „nu a furat găini, dar a participat la finanțarea ilegală a unei activități subversive împotriva statului Republica Moldova”, a subliniat Oazu Nantoi.

Atacuri banditești asupra judecătorilor din Moldova, comentează jurnalistul Vitalie Călugăreanu, într-un editorial pentru DW. Judecătoarea din Moldova, Ana Cucerescu, care a condamnat-o marți pe guvernatoarea pro-rusă a Găgăuziei, Evghenia Guțul, la 7 ani de închisoare, a fost amenințată cu moartea timp de câteva luni. Consiliul Superior al Magistraturii a dezvăluit miercuri calvarul prin care a trecut judecătoarea: amenințări directe cu moartea, fotografii macabre cu persoane asasinate, decapitate, apeluri telefonice repetate, inclusiv în timpul nopții... „O situație de o gravitate excepțională”, a subliniat președintele CSM, Sergiu Caraman. El a spus că există suspiciuni legate de cei care ar fi recurs la aceste acțiuni de intimidare. Pe de altă parte, Rusia amenință Moldova cu trimiterea tancurilor, iar șeful grupării Șor, condamnatul fugar Ilan Șor, adăpostit de Kremlin, a amenințat la un post TV din Rusia că „în scurt timp” ceea ce el a numit „regimul inuman din Moldova” va fi „răsturnat”, iar Evghenia Guțul va fi eliberată. Și a mai repetat că moldovenii vor unirea cu Rusia. Culmea, într-o apariție online, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, dă lecții de democrație Moldovei. Ea condamnă ceea ce numește „încălcarea drepturilor omului în Moldova” și acuză guvernarea de la Chișinău că a transformat țara într-un „stat polițienesc”. Mai grav, după condamnarea Evgheniei Guțul, deputatul rus Konstantin Zatulin (din partidul controlat de Vladimir Putin) a cerut ca tancurile Rusiei care atacă Ucraina să se îndrepte spre Republica Moldova. Potrivit acestuia, într-un astfel de scenariu autoritățile moldovene „ar renunța imediat la astfel de condamnări”, reține publicația.

Ziarul de Gardă face profilul Anei Cucerescu, magistrata care a trimis-o după gratii pe Evghenia Guțul. Din 2011 în magistratură, judecătoarea Ana Cucerescu a ajuns în atenția publică după ce a pronunțat două sentințe în dosare de rezonanță. Este vorba despre condamnarea lui Iurie Roșca, în august 2024, la 6 ani de închisoare și cea mai recentă decizie – 7 ani de închisoare pentru bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, pronunțată la 5 august 2025. În februarie 2024, Ana Cucerescu a fost desemnată printre judecătorii specializați în examinarea dosarelor de corupție și de confiscare a averii.

Ce învățăminte a tras Plahotniuc? – o întrebare pe care o pune comentatorul politic Nicolae Negru într-un editorial pentru Veridica. „Din informațiile difuzate în spațiul public, el nu a stat ascuns undeva, tremurând, ci a circulat destul de liber, dispunând de cetățenia și documente identitare ale mai multor state - România, Bulgaria, Rusia - de ce abia acum a fost prins? Să fie o simplă coincidență faptul că unul din cei mai bogați oameni de afaceri din RM, miliardar, proprietar al unui imperiu mediatic, fugit de justiție, oligarh despre care se spune, nu fără temei, că a controlat ilegal, prin corupție și șantaj, toate instituțiile statului moldav, inclusiv procuratura și sistemul judecătoresc, reapare într-un moment decisiv, când destinul RM poate fi schimbat definitiv, tăindu-se în sfârșit lanțul cu care era legată de Rusia?  Autorul observă că prinderea lui Plahotniuc a fost precedată de anunțul său că revine în politica de pe Bâc, și ce ar însemna aceasta, dacă nu implicare în campania electorală și lupta pentru putere? În folosul cui, în ce direcție geopolitică? - se pune întrebarea. Spre Europa? Sau din nou, spre Rusia? Sau spre nicăieri? Autorul amintește de vizitele recente ale lui Plahotniuc la Moscova, presupunând că inițiativa a fost a rușilor, care încearcă să-l folosească, căci Șor nu reușește să se ridice la înălțimea așteptărilor Kremlinului. Dar oferta lui Putin îi poate fi fatală, scrie editorialistul. Dacă se confirmă că a conspirat împotriva propriului stat, angajându-se în acțiuni diversioniste la comanda unui stat-agresor expansionist, pornit să refacă URSS, revenirea în politica locală, pe care o visează Plahotniuc, nu va dura, se va încheia înainte ca el să fie extrădat în Republica Moldova”, conchide Nicolae Negru, în articolul său de pe Veridica.

Operațiunea politică specială Alternativa: retorică pro-europeană, agendă pro-Kremlin – titrează Deschide. Primarul Chișinăului, Ion Ceban, și-a lansat proiectul politic „Alternativa” cu patru piloni declarați pentru un „parcurs demn” al Republicii Moldova. Aceste principii, ambalate în retorică atrăgătoare pro-europeană, par promițătoare, dar numai la prima vedere, scrie comentatorul politic Mihai Isac. O analiză lucidă arată contradicții flagrante între discursul pro-UE al lui Ceban și faptele sale profund pro-ruse. Programul Alternativa se dovedește a fi o „minciună ca alternativă electorală”, un mesaj de fațadă care maschează o agendă subterană pro-Kremlin, amintind periculos de iluzia unei „Rusii europene”. Ceban încearcă să vândă electoratului o poveste atractivă – „Moldova europeană”, bunăstare, neutralitate, țară reîntregită – însă realitatea din spatele sloganurilor indică opusul, și anume un plan de deturnare a Moldovei spre Est sub masca pro-europeană.