Ala Bodlev-Tabaranu menționează că, în aceste zile, la cimitir preotul citește Liturghia de pomenire unde fiecare aduce pomelnicul cu numele celor decedați și o farfurie cu dulciuri. „Preotul înconjoară cimitirul de trei ori, apoi trece pe la fiecare mormânt și sfințește cu agheasmă (n.r. apă sfințită) mormintele și cele pregătite pentru pomenire. Din bătrâni se crede că, printre acele bucate, trebuie obligatoriu să fie ouă roșii, cozonac sau pască, vin și sarmale (care să aburească), căci, se crede că la această masă participă și sufletele celor morți”, explică profesoara.

În opinia sa, Paștele Blajinilor este o reminiscență romană. Or, romanii antici oficiau „Parentalia”, care dura o săptămână, când toți membrii familiei mergeau la mormintele strămoșilor unde ofereau pâine, vin, dulciuri și chiar gustau din bucate aduse lângă mormânt. Ala Bodlev-Tabaranu a remarcat că acest gest creștinesc este manifestarea respectului față de memoria celor care și-au aflat odihna de veci. „Am putea spune că e cel mai prețios dar, pe care îl putem face celor duși de printre noi, dar și nouă înșine, căci acum inimile noastre se simt mult mai curate, iar cugetele – mult mai limpezi și mai împăcate”, a conchis Ala Bodlev-Tabaranu, profesoară de folclor la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul.

În anul curent, instituțiile care răspund de gestionarea crizei sanitare, recomandă oamenilor care vin la cimitire să poarte mască, să păstreze distanța fizică și să nu consume alimente și băuturi alcoolice în interiorul cimitirului, pentru a evita transmiterea noului coronavirus.