Grupul rus Gazprom a finalizat peste 70% din Nord Stream 2 dar din aprilie 2017 așteaptă aprobarea autorităților de la Copenhaga pentru construirea porțiunii de 147 - 175 kilometri care va trece prin apele teritoriale ale Danemarcei.

Nord Stream 2 era preconizat să devină operațional la finele lui 2019 și va trece prin apele teritoriale ale Finlandei, Suediei, Danemarcei și Germaniei. Proiectul a obținut aprobarea din toate aceste state cu excepția Danemarcei.

Consorțiul Nord Stream 2 AG a prezentat deja autorităților daneze planurile pentru două rute posibile prin sudul insulei Bornholm din Marea Baltică, în zona economică exclusivă a Danemarcei, prima din aceste rute fiind prezentată în urmă cu peste doi ani, însă în martie i s-a cerut să prezinte o a treia opțiune.

În aprilie, operatorul proiectului Nord Stream 2 a propus cea de-a treia rută posibilă pentru amplasarea acestei conducte prin apele teritoriale ale Danemarcei, în încercarea de a depăși obiecțiile ridicate de autoritățile de la Copenhaga față de acest proiect.

Conform unui document consultat de Reuters, solicitarea pentru cea de-a treia rută ar putea întârzia cu opt luni construcția și ar putea costa cu 560 de milioane de euro în plus. Costul inițial al proiectului este estimat la 9,5 miliarde euro.

Reprezentanții consorțiului Nord Stream 2 AG au declarat pentru Reuters că au informat autoritățile de la Copenhaga de potențialul impact al întârzierii obținerii aprobărilor asupra costurilor și graficului lucrărilor dar nu a dorit să confirme cifrele din document.

Operatorul proiectului Nord Stream 2 a anunțat la 1 august că evaluează proiectul de lege adoptat de o comisie a Senatului SUA care propune sancționarea companiilor și persoanelor individuale implicate în construirea Nord Stream 2, dar a dat asigurări că toate părțile își mențin angajamentul pentru a finaliza gazoductul.

Grupul rus Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom și un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV și Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream 2, ce presupune construcția a încă două conducte pe lângă cele două deja existente.

Gazoductul Nord Stream 2 este criticat de SUA, care acuză Germania că își majorează astfel dependența de gazul natural rusesc, precum și de mai multe state din Europa de Est, Marea Baltică și Nordul Europei, care se tem că Nord Stream 2 va crește dependența UE de Moscova.

Proiectul de lege adoptat de o comisie a Senatului SUA, care ar putea afecta finalizarea gazoductului, încă trebuie aprobat de Camera Reprezentanților și Senatul SUA, și semnat de președintele Donald Trump.

La 1 august, operatorul proiectului Nord Stream 2 a precizat că a luat la cunoștință textul proiectului și îl evaluează.

"Companiile energetice occidentale din Austria, Germania, Franța, Marea Britanie și Olanda s-au angajat să investească fiecare aproape un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) în gazoduct, iar peste 1.000 de companii din 25 de țări lucrează la el și își mențin angajamentul pentru a finaliza lucrarea", informează operatorul proiectului Nord Stream 2.

Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacității de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale rusești va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Grupul austriac OMV este acționarul majoritar al Petrom, cu o participație de 51,01%, iar Ministerul Energiei deține 20,64% din acțiunile OMV Petrom.

Petrom este cea mai mare companie românească de petrol și gaze, cu activități în sectoarele Upstream (Explorare și Producție), Downstream Oil (Rafinare și Marketing), Downstream Gas (Gaze și Energie). 

Sursa:Agerpres