Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole a subliniat că anul 2025 a fost unul de consolidare normativă și instituțională pentru Curtea Constituțională a Republicii Moldova, prin adoptarea noii legi și a regulamentului de procedură, reformă validată de Comisia de la Veneția și aliniată standardelor europene. Anul curent va aduce provocări suplimentare pentru dreptul constituțional, a spus Domnica Manole, referindu-se inclusiv la inteligența artificială și dezinformare.

„Anul 2025 a fost unul de consolidare normativă și instituțională. Intrare în vigoare a noii legi cu privire la Curtea Constituțională și adoptarea regulamentului de procedură au întărit autonomia funcțională a instituției și au clarificat etapele examinării sesizărilor. Validarea acestei reforme prin avizul favorabil al Comisiei de la Veneția confirmă că direcția aleasă este aliniată standardelor europene de independență și eficiență a justiției constituționale. Dincolo de cadrul normativ, activitatea jurisdicțională a fost una intensă. În anul precedent, Curtea a pronunțat 16 hotărâri, a adoptat 172 de decizii de inadmisibilitate și a gestionat un volum semnificativ de sesizări, majoritatea excepției de neconstituționalitate.

Anul curent va aduce provocări suplimentare. Dezvoltarea tehnologiilor digitale, impactul inteligenței artificiale asupra spiritului informațional, riscurile dezinformării și ale polarizării societății ridică întrebări noi pentru dreptul constituțional. Curtea trebuie să rămână fidelă principiilor consacrate, dar suficient de flexibilă pentru a interpreta Constituția ca un instrument viu adaptat la realitățile contemporane. În acest sens, dialogul cu instanțele europene este esențial”, a spus Domnica Manole.

Prezent la eveniment, prim-ministrul Alexandru Munteanu, a subliniat fragilitatea democrației și lecțiile pe care Republica Moldova le-a tras din experiența statului capturat. El a subliniat că forța instituțiilor stă în capacitatea lor de a respecta legea chiar și în momentele cele mai complicate.

„Constituția nu se apără singură. Forța ei nu stă doar în cuvinte, ci în instituțiile independente care respectă spiritul și limitele legii. Republica Moldova a cunoscut momente în care echilibrul democratic a fost pus la încercare. Iar experiența statului capturat ne-a arătat cât de fragilă poate deveni democrația atunci când instituțiile își pierd independența. Am învățat că instituțiile devin puternice nu prin declarații, ci prin responsabilitatea de a respecta legea chiar și atunci când este foarte dificil. În acest sens, Curtea Constituțională rămâne unul din pilonii care protejează echilibrul democratic și drepturile cetățenilor. La 31 de ani de la crearea Curții Constituționale, Republica Moldova rămâne o democrație în consolidare, dar una care și-a definit clar destinul european chiar în textul Constituției.”, a spus Alexandru Munteanu.

Pentru anul 2026, Curtea Constituțională și-a propus intensificarea transparenței instituționale și aprofundarea cooperării internaționale. În aprilie urmează să fie organizată o conferință europeană dedicată impactului digitalizării și inteligenței artificiale asupra dreptului constituțional și protecției pluralismului.