Pe parcursul ultimilor zece ani, domeniul administrației publice locale a cunoscut unele progrese și decizii pozitive cum ar fi depolitizarea sistemului financiar local, defalcarea în bugetele locale a jumătate din volumul taxei pe drumuri, iar din anul 2022 a întregii sume, creșterea defalcărilor impozitelor pe venit și alte acțiuni de consolidare a autonomiei locale. Cu toate acestea, nu se poate vorbi încă de o schimbare reală de modernizare a sistemului administrației publice locale și asigurarea condițiilor de dezvoltare locală durabilă, a declarat  în deschiderea conferinței, președinta Congresului Autorităților Publice Locale Tatiana Badan, primar al satului Selemet. 

”Dezvoltarea locală este blocată nu din cauza fragmentării teritoriale dar în primul rând din cauza unui sistem administrativ excesiv și depășit în totalitate, lipsei politicilor coerente și a programelor corespunzătoare de dezvoltare locală din partea statului, lipsei unei decentralizări financiare reale și neimplementării majorității politicilor și strategiilor din acest domeniu, centralizării și politizării fondurilor naționale investiționale, controlului administrativ și presiunii politice excesive precum și acțiunilor abordărilor disproporționate din partea  organelor de control și judiciare”, a declarat Tatiana Badan. 

Reforma administrației publice este un angajament pe care Rep. Moldova l-a specificat expres în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Acordul determină cinci direcții de ajustare a APL la standardele europene, a precizat președinta Comisiei administrație publică din Parlament, Larisa Voloh. 

”Discutăm aici despre dezvoltarea instituțională și funcțională a autorităților publice locale, pentru a spori eficiența activității lor; modernizarea serviciilor publice, și prin faptul de a aduce o guvernare electronică cât mai aproape de cetățean iar serviciile să fie centrate în primul rând pe cetățean, crearea unor servicii publice profesioniste; management eficient al resurselor umane”, a menționat Ina Voloh. 

Problema cea mai importantă în procesul de descentralizare administrativă este cea a capacității instituționale și financiare la nivel local, raional și nivel național, este de părere Victor Giosan, consilier

”Zicem capacitate instituțională administrativă redusă. Dacă ar fi mai mulți bani am putea angaja mai mult personal și primăriile ar avea o capacitate mai mare. Perfect de acord în teorie. În practică însă, admițând că angajăm mai mulți funcționari în primărie, și apropo, cam 85% din unitățile administrativ teritoriale de nivel unu au unul, doi salariați cu excepția primarului și a secretarului, se lovește de niște restricții, prima este că nu găsim acest personal, și nu îl găsim nici la nivel central și doi că trebuie să îi oferim niște salarii foarte stimulative”, a menționat Victor Giosan.  

Potrivit datelor Institutului pentru Politici și Reforme Europene, în prezent, doar o jumătate din populația R. Moldova are acces la sistemul public de alimentare cu apă. Totodată, doar a patra parte din populația țării are acces la un sistem centralizat de canalizare. Dacă vorbim despre zona rurală, atunci accesul la un sistem centralizat de canalizare este mai mic de 5%. Situația nu este mai bună nici la capitolul deșeurilor, unde acoperirea cu servicii de salubrizare la nivel rural este sub 10%.