Alegerile locale noi

Alegerile municipale sunt foarte importante în orice societate. Într-un șir de state dezvoltate la alegerile municipale participă mai mulți alegători decât la alegerile generale. Experiența electorală a Republicii Moldova arată, deocamdată, un interes mai mare a cetățenilor pentru alegerile generale decât pentru cele locale. O astfel de situație are loc în pofida faptului că încrederea cetățenilor în primării este de două-trei ori mai mare decât încrederea în Parlament. Una din explicațiile situației menționate ar fi că primăriile sunt foarte sărace, cu excepția celor din municipiile Chișinău, Bălți etc. Celelalte primării abia de reușesc să acopere câteva zeci de procente din cheltuieli cu resurse proprii, restul provin din transferurile de la centru.

Deși alegerile municipale sunt, de fapt, alegeri administrative, s-a observat de-a lungul ciclurilor electorale că susținerea partidelor aflate la guvernare se transmite, practic, în aceeași proporție și la nivelul municipalităților, atunci când se aleg primarii și consilierii locali. De exemplu, la alegerile locale din 2015 Partidul Democrat din Moldova (PDM) a devenit partidul primarilor – candidații PDM au fost aleși primari în aproximativ 1/3 din localități, odată cu preluarea treptată a controlului puterii la nivel central de către coordonatorul executiv. Ulterior, primarii devin, la rândul lor, principalii agenți electorali ai partidelor de la guvernare la nivel local. Astfel, de-a lungul anilor a funcționat regula, potrivit căreia partidele de guvernare susțin administrațiile locale reprezentate de primarii acestora, iar administrațiile locale susțin partidele respective la alegerile generale. Așa s-a întâmplat la alegerile parlamentare din 2019, când, datorită autorității primarilor, PDM a obținut cel mai înalt scor în istoria sa politică - 1/3 din mandatele parlamentare în circumscripțiile uninominale.

Actualul partid de guvernământ – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), ne-a asigurat că va refuza practica guvernărilor precedente de susținere financiară acordată preponderent primăriilor conduse de reprezentanții formațiunii. Nu putem ști, dacă PAS își va respecta promisiunea. Vorba e că, deocamdată, nici nu prea știm câți primari are formațiunea. Știm doar că în cadrul Blocului ACUM, alături de Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), PAS a obținut funcții de primar în 172 de primării, adică în aproximativ 19% din localități. Deci, am putea presupune că PAS ar avea primari în aproximativ 10% din localități.

Din cele menționate devine evident că alegerile municipale sunt un test foarte util pentru estimarea evoluției suportului cetățenilor față de puterea centrală. În acest sens, alegerile locale noi din 21 noiembrie, desfășurate 15 localități (~1.7%), unde în ultima jumătate de an au apărut vacanțe ale funcției de primar, vor reprezenta prima evaluare a suportului PAS de după alegerile parlamentare. Geografia alegerilor noi este relativ reprezentativă, acoperind regiuni din nordul, centrul și sudul Republicii Moldova. La alegerile locale noi, de suplinire a vacanțelor funcției de primar, de obicei, câștigă candidații partidelor parlamentare. Este de remarcat că, în cinci din cele 15 localități, funcțiile vacante de primari au fost deținute de reprezentanții blocului ACUM.

Statistici preelectorale

Procedura înaintării candidaturilor pentru alegerile primarilor în cele 15 localități a luat sfârșit, dar înregistrarea candidaturilor depuse se va termina pe 30 octombrie, cu trei săptămâni înaintea zilei alegerilor. Din tabelul de mai jos se poate desprinde că PAS va avea candidați în toate cele 15 localități. Principala forță de opoziție, Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) va avea candidați în majoritatea localităților. Este de remarcat că Partidul Verde Ecologist (PEV) a înregistrat candidați în ¼ din localități, celelalte 10 formațiuni participante au înregistrat câte 1-2 candidaturi.     

Nu încape îndoială că principala intrigă a alegerilor noi din 21 noiembrie o reprezintă competiția din municipiul Bălți. Ținând cont de rezultatele recentelor alegeri parlamentare obținute de concurenți în municipiul Bălți, s-ar părea ca cele mai mari șanse de a învinge să le aibă candidatul BECS, Aleksandr Nesterovschi. Totuși, sondajul de opinie realizat de IMAS în luna septembrie arăta că, după demisia primarului Renato Usațîi, cele mai mari șanse de victorie le-ar avea Nicolai Grigorișin, care l-a substituit pe Usatîi în 2018, învingând în cadrul unor alegeri noi. În mod curios, pentru alegerile noi din 21 noiembrie 2021, ex-primarul Renato Usatîi i-a retras suportul lui Grigorișin, declarând că nu-i mai susține candidatura. În astfel de circumstanțe intriga alegerilor pentru funcția de primar al municipiului Bălți devine mult mai pronunțată. Ea este alimentată și de implicarea în competiție a deputatului Partidului Șor, Marina Tauber, care va încerca să convingă bălțenii că ar putea replica exemplul municipiului Orhei și la Bălți.

De asemenea, este de mare interes confruntarea candidaților PAS și BECS în jumătate din localitățile în care se desfășoară alegerile noi, precum este de interes și competiția candidaților PAS și a PPDA în două localități.

Concluzii

În general, alegerile locale noi din 21 noiembrie în cele 15 localități reprezintă un interes aparte și din cauză că se desfășoară pe fundalul a două crize extrem de acute – criza gazelor și cea pandemică. Astfel, ne convingem că vremurile bune nu pot fi declarate în avans. În acest sens, am putea parafraza o vestită zicală afirmând: „Dacă vrei să-l faci pe Dumnezeu să zâmbească, povestește-i planurile de instaurare a vremurilor bune...”

Sursa IPN.