Muzeul "Sfântul Ierarh Gavriil" cuprinde o colecție de piese textile vestimentare, fragmente de încălțăminte din piele și obiecte de cult din metal, care au fost descoperite în anul 2016 la Mănăstirea Căpriana, ca urmare a deshumării fostului mitropolit al Chișinăului și Hotinului, Gavriil Bănulescu-Bodoni, în contextul procedurii de canonizare. Artefactele ecleziastice au fost salvate prin lucrări de conservare și restaurare efectuate de specialiștii Centrului de Cercetare și Conservare - Restaurare din cadrul Complexului Muzeal Național "Moldova" Iași.
 

Foto: (c) CRISTIAN LUPAȘCU / AGERPRES FOTO

"Muzeul este unic și pentru România, pentru că, din cunoștințele mele, muzeu cu obiecte religioase din săpătură arheologică nu avem în România. Este este un muzeu dedicat veșmintelor liturgice din săpături arheologice. Noi avem muzee de acest fel în România, dar obiectele provin din colecții personale. Este una să restaurezi un obiect dintr-o colecție muzeală și este altceva să restaurezi un proiect din săpătură arheologică. De asta, piesele sunt extrem de valoroase și muzeul este, la fel, extrem de valoros", a declarat miercuri, la conferința de închidere a proiectului, restauratorul Mariana Gugeanu de la Complexul Muzeal Național "Moldova".

La rândul său, starețul Mănăstirii Căpriana, arhimandritul Filaret Cuzmin, susține că înființarea muzeului dedicat fostului mitropolit al Chișinăului și Hotinului, Gavriil Bănulescu-Bodoni, reprezintă o oportunitate pentru toți credincioșii care trec pragul mănăstirii de a se informa cu privire la viața acestuia.
 

Foto: (c) CRISTIAN LUPAȘCU / AGERPRES FOTO

"Socotim, mai întâi de toate, că este mila lui Dumnezeu, îngăduința Sfântului și o binecuvântare pentru noi, atât mănăstirea, cât și pentru toți ceilalți care pot veni în Mănăstirea Căpriana și, deschizându-se ușile muzeului, să poată vedea cum s-a îmbrăcat Sfântul Gavriil cu 200 de ani în urmă", a afirmat arhimandritul Filaret Cuzmin.
 

Foto: (c) CRISTIAN LUPAȘCU / AGERPRES FOTO

Proiectul transfrontalier, derulat în comun de Complexul Muzeal Național "Moldova" din Iași și Mănăstirea Căpriana, este intitulat "Enhancement of Capriana Monastery for the Promotion of the Unique Ecclesiastic Heritage by Cross-border Cooperation and Digitization" (Revitalizarea Mănăstirii Căpriana pentru promovarea patrimoniului ecleziastic unic prin cooperare transfrontalieră și digitalizare), fiind finanțat în cadrul Programului Operațional Comun România - Republica Moldova 2014-2020, prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate.

Valoarea totală a proiectului a fost de 109.760 euro, din care 97.760 euro a reprezentat grantul din fonduri europene, iar 11.000 euro a reprezentat cofinanțarea din partea celor două instituții.

Foto: (c) CRISTIAN LUPAȘCU / AGERPRES FOTO

"Vreau să vă spun că restaurarea acestor artefacte deosebit de valoroase, dar aflate într-o stare precară de conservare, au fost finanțate de către părintele arhimandrit, pentru care îi mulțumim și cred că cei care calcă astăzi pragul muzeului (...) trebuie să se gândească că, dacă nu era această dăruire a domniei sale în ceea ce privește aducerea în fața publicului a acestor artefacte, acest muzeu nu ar fi fost astăzi și nici acest proiect. Proiectul acesta l-am depus în speranța ca aceste artefacte să nu rămână într-un depozit, ci să poată fi etalate în vitrine adecvate și care să poată să prezinte vestimentația acestor mitropoliți de acum 200 de ani", a precizat șefa Centrul de Cercetare și Restaurare-Conservare a Patrimoniului Cultural din cadrul Complexului Muzeal Național "Moldova" Iași, Maria Geba.

Foto: (c) CRISTIAN LUPAȘCU / AGERPRES FOTO

Proiectul a vizat conservarea, valorificarea și promovarea turistică a patrimoniului ecleziastic unic, cu valoare istorică, patrimoniu cultural transnațional comun, prin înființarea, la Mănăstirea Căpriana, a primului muzeu religios care deține un patrimoniu ecleziastic descoperit în cadrul cercetărilor arheologice și prin realizarea, în cadrul Complexului Muzeal Național "Moldova" Iași, a unei expoziții virtuale permanente, în vederea creșterii numărului de turiști.

Foto: (c) CRISTIAN LUPAȘCU / AGERPRES FOTO

Au mai fost organizate, în cadrul proiectului, cursuri de instruire și formare în domeniul conservării și valorificării muzeale a patrimoniului ecleziastic arheologic, un simpozion internațional, dar și activități comune de promovare.

Gavriil Bănulescu-Bodoni este primul conducător al Bisericii din Basarabia. A ajuns la cârma ei în 1813, la un an după ce provincia a fost anexată de Imperiul Rus. Mitropolit, om de cultură și scriitor ecleziatstic, Bănulescu-Bodoni a contribuit la perpetuarea ortodoxismului în regiune și la promovarea literaturii bisericești în limba română.
 

Foto: (c) CRISTIAN LUPAȘCU / AGERPRES FOTO

Mitropolitul, cu numele său de mirean Grigorie, s-a născut în anul 1746 în Bistrița, într-o familie de nobili ruinați, care ulterior s-au refugiat în teritoriul dintre Prut și Nistru. A făcut studii în Transilvania, apoi la Academia duhovnicească din Kiev, la școlile grecești din Patmos, Smirna și la Mănăstirea Vatopedu de la Muntele Athos.

A fost profesor de limba greacă, ieromonah și predicator la catedrala mitropolitană din Iași. Între anii 1793-1803 a fost Mitropolit al Poltavei, după care și al Kievului, iar în 1808 a fost numit exarh al Bisericii din Moldova și Țara Românească, în perioada în care ambele principate erau sub administrația Imperiului Rus. Șase ani mai târziu, printr-un ordin al țarului, Bănulescu-Bodoni este numit în fruntea Arhiepiscopiei Basarabiei, cu reședința la Chișinău, unde a înființat și un seminar teologic.
 

Foto: (c) CRISTIAN LUPAȘCU / AGERPRES FOTO

În perioada păstoririi sale la Chișinău au fost construite peste 200 de biserici. A murit pe 30 martie 1821, fiind înmormântat la Mănăstirea Căpriana. A fost canonizat în 2016.

Foto: (c) CRISTIAN LUPAȘCU / AGERPRES FOTO

Mănăstirea Căpriana este una dintre cele mai vechi lăcașe creștine din Republica Moldova. Situată la aproximativ 42 de kilometri nord de Chișinău, aceasta a obținut în 1429 statutul de mănăstire domnească.
 

Foto: (c) CRISTIAN LUPAȘCU / AGERPRES FOTO

În perioada 1812-1813, Mănăstirea Căpriana a fost reședință eparhială, subordonată direct mitropolitului Chișinăului și Hotinului, care la acea vreme era Gavriil Bănulescu-Bodoni.