La 17 septembrie, în cadrul lucrărilor Sesiunii solemne a Adunării generale a Consiliului Autorităților Locale din România și Republica Moldova (CALRRM), a fost semnată Declarația Apel privind constituirea CALRRM de către Asociația Comunelor din România (ACoR), Asociația Orașelor din România (AOR) și Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Președintele AOR, primarul orașului Cugir, județul Alba, Adrian Teban, a declarat că obiectivele celor trei asociații reprezentative sunt de apropiere între autoritățile locale din România și Republica Moldova, de a crea un cadru organizat în care această colaborare să se poată manifesta, cu aprobarea autorităților centrale. „Ne dorim ca această construcție să fie recunoscută de guvernele celor două țări și, în același timp, ne dorim ca prin delegația noastră de la Comitetul European al Regiunilor să putem face demersuri, astfel încât reprezentanții autorităților locale din Republica Moldova să fie invitați cu statut de observatori la Comitet. Este importantă această apropiere a primarilor din Republica Moldova de structurile europene. Pe lângă aceasta, sunt și alte lucruri pe care ni le propunem, cum ar fi să întărim colaborările dintre consiliile locale din România și Republica Moldova, atât la nivelul comunelor, cât și a orașelor.”

Deputatul Petru Frunze, vicepreședintele Comisiei Administrație Publică, a făcut parte din delegația Republicii Moldova la Adunarea Generală  a Consiliului Autorităților Locale din România și Republica Moldova CALRRM.  „Autoritățile locale de pe ambele maluri ale Prutului reprezintă un bun exemplu pentru autoritățile centrale, atât din România, cât și din Republica Moldova. În ultimii ani au fost implementate mai multe proiecte cu impact la nivel local, existând foarte multe cazuri când autoritățile locale din România finanțau proiecte culturale, sociale sau de infrastructură din comunitățile noastre. Aceste proiecte dar și schimbul de bune practici au generat o reacție pozitivă din partea cetățenilor. Autoritățile centrale, mă refer în mod special la cele din Republica Moldova, au fost absente în tot acest proces și nici nu au avut deschiderea către autoritățile centrale din România să facă lucruri comune în interesul cetățenilor. Credem că această relație trebuie îmbunătățită, trebuie să sprijinim autoritățile locale pentru a implementa proiecte comune. În acest sens am avut discuții cu reprezentanții Parlamentului și Guvernului României privind constituirea unui fond național al României, eligibil pentru APL din R. Moldova, iar aceste resurse să poată fi accesate prin parteneriate de înfrățire. Ne propunem ca atunci când o primărie din România se înfrățește cu o primărie din Republica Moldova să poată beneficia de resurse din acest fond național al României pentru a face un proiect comun în localitatea din R. Moldova. Noi, în calitate de autoritate centrală a R. Moldova, lucrăm la conceptul unui fond național pentru a putea oferi contribuție la cofinanțarea proiectelor externe ce se implementează în localități din Republica Moldova. Atunci când acest fond va deveni eligibil și vor veni resurse financiare din exteriorul statului, vom putea oferi sprijin primăriilor noastre în vederea compensării contribuțiilor care, de multe ori, sunt o povară pentru APL”.

„În primul rând, avem nevoie de experiența fraților noștri de peste Prut, susține primarul orașului Ștefan Vodă, Vladislav Cociu, vicepreședintele Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), într-un interviu pe portalul CALM. Ne dorim să fim eligibili în cadrul proiectelor comune, nu neapărat cele finanțate de România. Mă gândesc, în primul rând, la Uniunea Europeană, să putem să accesăm fonduri, să armonizăm legislația noastră asemeni celor din țările UE, să implementăm inițiative comune și să producem schimbările necesare în legislație pentru a facilita cooperarea noastră. Prezența reprezentanților din Parlamentul României și din Parlamentul Republicii Moldova la evenimentul organizat la Sibiu ne dă speranță că se va ține cont de așteptările noastre... Recent am avut întrevederi cu președintele Consiliului Județean Brașov, dar și cu președintele Asociației Primarilor din Țara Făgărașului. Împreună am stabilit ca la începutul lunii octombrie, primarii-reprezentanți ai asociației CALM din Ștefan Vodă, dar și unii angajați din primării, cei care posedă certificatul de vaccinare, să meargă la Brașov pentru a prelua din experiența colegilor noștri. După aceasta vor veni și ei la noi. Deja Consiliul județean Brașov și-a anunțat disponibilitatea de a contribui la renovarea spitalului raional Ștefan Vodă. Totodată, există o dorință mare a primarilor din Ștefan Vodă de a iniția stabilirea unor noi parteneriate, înfrățiri, mai ales că o parte dintre ei sunt la primul mandat și doresc să trăiască această experiență. Atât Sibiul, unde suntem astăzi, cât și Brașovul au avansat foarte mult la capitolul administrație publică, condiții de viață pentru cetățeni, ceea ce ne dă și nouă speranțe”.