Prezidențiale în Lituania: Învins, premierul Saulius Skvernelis și-a anunțat demisia
-
13 Mai 2019 08:20
Prim-ministrul lituanian, Saulius Skvernelis, învins în alegerile prezidențiale desfășurate duminică, a anunțat că va demisiona în iulie, relatează AFP, preluat de Agerpres.
Economistul Gitanas Nauseda, novice în politică, s-a plasat pe primul loc, potrivit rezultatelor parțiale ale turului întâi, și se va confrunta în turul al doilea, la 26 mai, cu Ingrida Simonyte, fost ministru al finanțelor și fostă vice-guvernatoare a băncii centrale.
"Eșecul meu de a intra în turul al doilea reflectă nivelul încrederii în persoana mea ca om politic", a declarat Saulius Skvernelis la postul național de televiziune LRT.
"Ca om politic accept această apreciere și trebuie să iau această decizie", a adăugat el, precizând că va prezenta demisia guvernului său în iulie.
Potrivit rezultatelor parțiale din 83% din secțiile de votare, Gitanas Nauseda a obținut 31,18% din voturi, Ingrida Simonyte 27.16%, iar Saulius Skvernelis s-a situat al treilea cu 22,26%.
Campania prezidențială a fost dominată de problema fracturii sociale dintre bogați și săraci care se adâncește în Lituania în pofida unei creșteri economice solide.
Cei trei candidați au afirmat că vor căuta să rezolve această problemă.
Fost consilier al unei bănci, Gitanas Nauseda (54 de ani) a încercat să-și seducă alegătorii prin teza unui președinte imparțial deasupra disputelor politice.
După ce și-a îndeplinit datoria civică încă de vineri în cadrul votului anticipat, el a declarat că a "simțit că îi revine grava responsabilitate de a reduce polarizarea" societății.
"Nu putem izola Vilniusul de restul Lituaniei", a afirmat la rândul său Ingrida Simonyte (44 de ani) în cadrul unui miting în finalul campaniei în capitală. Ea a propus reducerea decalajului economic între zonele rurale și cele urbane printr-o stimulare a creșterii.
Liberală, ea susține parteneriatul între persoane de același sex.
În Lituania, președintele nu exercită putere politică de obicei, dar el este responsabil pentru politica externă și participă la summiturile UE.
El numește miniștrii, judecătorii și șefii armatei și băncii centrale, dar cel mai adesea el trebuie să obțină asentimentul premierului și al parlamentului.
Toți candidații la președinție s-au declarat susținători convinși ai Uniunii Europene și NATO, considerate ca o asigurare împotriva puternicului vecin rus.
Sursa:Agerpres