„Expoziția face parte din circuitul muzeal actual. Ea va fi deschisă până pe 13 decembrie, făcând parte din categoria expozițiilor temporare”, a precizat pentru IPN Natalia Popovici, șefa Secției relații publice și educație muzeală a Muzeului Național de Istorie al Moldovei.

Piesele reconstituie aspecte din viața și creația unor personalități din diverse domenii ale culturii și științei: savanți, compozitori, arhitecți, interpreți, scriitori, sculptori, actori, medici. Printre evreii care s-au integrat plenar în societatea moldovenească, au creat și au lăsat posterității opere nemuritoare sunt: sculptorul Lazăr Dubinovski, arhitectul Valentin Voițehovschi, compozitorul David Gherșfeld și mulți alții.

Expoziția a inclus și un set de mărturii documentare din fondul Muzeului de istorie al evreilor din Republica Moldova, cu referință la pogromurile evreiești din Chișinăul anilor 1903 și 1906, unele dintre ele fiind preluate de la Arhiva Națională a Republicii Moldova.

Un compartiment distinct al expoziției readuce în spațiul public imagini cutremurătoare despre Holocaust și încurajează publicul să conștientizeze necesitatea cunoașterii adevărului despre crimele fascismului. Potrivit unor estimări ale cercetătorilor fenomenului, victime ale Holocaustului au devenit aproximativ 6 milioane de evrei, inclusiv 1,5 milioane de copii. În ghetourile și lagărele din Basarabia și Transnistria ar fi decedat circa 270 de mii de evrei.

Expoziția se înscrie în șirul de manifestări preconizate în Planul de acțiuni privind implementarea Declarației Parlamentului Republicii Moldova cu privire la acceptarea Raportului Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului, prezidată de Elie Wiesel.