Iranul a acuzat, voalat, Arabia Saudită și Kuweitul că s-ar afla în spatele deprecierii, în timp ce OPEC refuză să accepte o reducere a producției pentru a relansa prețurile.

Barilul se vinde astăzi cu mai puțin de jumătate din prețul pe care îl avea în urmă cu 6 luni.

Exportatorii cei mai afectați sunt Iranul, Venezuela și Federația Rusă, care contau pe veniturile aduse de petrol și se confruntă, deja, cu crize economice.

Venezuela și Iranul au încercat să convingă celelalte state membre ale OPEC - Organizația țărilor exportatoare de petrol, să accepte o reducere a producției pentru a determina o relansare a prețurilor, însă Arabia Saudită și aliații săi din Golf se opun, mai ales că prețul mic la care extrag petrolul le permite să obțină, în continuare, profituri substanțiale.

De altfel, președintele Iranului, Hassan Rohani, a acuzat astăzi, voalat, Arabia Saudită și Kuweitul că s-ar afla în spatele deprecierii barilului.

"New York Times" menționează existența unor speculații potrivit cărora Arabia Saudită și Statele Unite ar fi interesate de scăderea prețului pentru a provoca probleme Iranului și Rusiei, mai ales că o depreciere similară, în anii 80, a grăbit prăbușirea Uniunii Sovietice.

Cotidianul american subliniază, însă, că nu există dovezi care să susțină această teorie a conspirației.

"The Economist", pe de altă parte, menționează câțiva factori care contribuie la depreciere: oferta mare și cererea redusă, generate și de faptul că Statele Unite și-au diminuat în mod semnificativ importurile, dar și faptul că piețele nu au reacționat, cum ar fi făcut-o înainte, la problemele de securitate din Irak și din Libia, care împreună produc 4 milioane de barili pe zi.